marți, 20 mai 2014

Stop! STOP! Opriți ... TOT!

Opriţi ... televizorul. Apoi aruncaţi-l la gunoi. Definitiv.
Opriţi ... telefonul.
Opriţi ... radioul.
Opriţi ... soneria.
Opriţi ... agitaţia fără rost. 
Opriți ... ura, furia, ranchiuna, frustrarea. 
Opriţi ... 
Opriţi ... 
Opriţi ...
.
Măcar o lună. Măcar o zi. Măcar o oră. Măcar un minut. Hai că nu-i chiar așa de mult.
.
.
Acum:

Uitaţi-vă la natură.
Priviţi cerul.
Citiţi o carte.
Beţi relaxaţi un ceai cald. Sau o cafea. Sau un pahar de apă.
Discutaţi liniștit cu un apropiat sufletește.
Sau ascultaţi, pur și simplu, liniştea. Nu trebuie să spuneţi nimic.
Rămâneţi în linişte câteva minute. Sau ore. Sau zile. Sau luni ... (Reuşiti? Cât timp?)
Iubiți-vă. Mult. Cu cine vreți voi. Oricât vreți voi. Și oricum vă place amândorura. Sau ...
Sau petreceți timp de calitate, adică liniștiți, zâmbitori și atenţi, cu un copil ... Sau cu oricine vreţi voi.
.
.
.
Este puţin mai bine acum?

Excelent! Să fim agitaţi, urâcioşi, grăbiţi, zăpăciţi, hăituiţi, obosiţi, stressaţi - cu to(n)ţii ştim. 
Dar să fim calmi, zâmbitori, liniştiţi - câţi ştim?



Stop. Reset. Restart. Pe alte baze, evitând greșelile vechi.

at

2 comentarii:

  1. Neverlar21 octombrie 2014 la 21:51

    Buna seara!
    Am citit articolul tău pe Hotnews şi primele postări. O să continuu.
    Am obiceiul, când întâlnesc un om plăcut, să îi ofer ceva, aşa că îţi trimit o melodie pe care tocmai am ascultat-o şi m-a bucurat şi o poezie pe care tocmai am scris-o. Pe curând! Larisa

    https://www.youtube.com/watch?v=8cEQMeBBguI

    Exerciţii de poezie

    Auriu în depărtare,
    auriu la asfinţit,
    auriu peste izvoare,
    auriu de neoprit.
    ploi de toamnă aurii,
    frunza auriu foşnind,
    lemne-n curte aurii,
    ochii aur răsfoind.
    albina cu ac de aur,
    aur fiert în damigene,
    dovlecii plesnind a aur,
    aur scurs din pătlăgene.
    timpul învelit în aur,
    floarea-n aur putrezind,
    suflet poleit cu aur,
    tinereţe îndrăznind.
    aur suflă, aur curge,
    aur trece apa înot.
    inima aur mi-ajunge,
    vers de toamnă,
    aur tot.

    RăspundețiȘtergere
  2. GM21 octombrie 2014 la 22:46

    Larisa, mulțumesc pentru melodie, m-a bucurat și pe mine. Mulțumesc pentru poezie - mi-a plăcut. Dar mai ales mulțumesc pentru apreciere și că mă citești.

    RăspundețiȘtergere

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.