O vorbă din bătrâni spune că
nu poți avea o grădină excelentă cu flori superbe dacă păstrezi un rând, un
strat, de buruieni. Este exclus.
Adică trebuie să te îngrijești constant și cu dăruire de toate domeniile vieții tale și să le aduci la un nivel măcar satisfăcător pe fiecare. Astfel tot ansamblul va funcționa și va arăta unitar, compact și solid. Poate chiar excelent - la un moment dat.
Ar fi bine să avem grijă concomitent și de trup (exercițiile zilnice le-ai făcut astăzi? Dar ieri?) și de minte (ai terminat cartea aceea pe care tot zici c-o citești luna asta? O termini odată...?), dar și de suflet (cum mai stai cu iubirea...?!? Aia adevărată cu ”chimie”, nuuu...). Și poate nu în ordinea asta, dar toate trebuie îngrijite, acordată atenție fiecărei piese și ținută mereu în bună stare sau echilibru.
Cunosc persoane având un intelect excelent, o cultură generală colosală, niște minți briliante, interlocutori de vis, dar care au abandonat trupul în mizerie, paragină sau degradare. Discrepanța dintre trup și minte e rebarbativă. De asemenea, similar, dar în oglindă, am amici având trupuri lucrate cu migală în sute sau poate mii de ore la sală, niște corpuri de vis, și femei și bărbați, dar cu care nu poți lega o conversație mai lungă de 2 minute în afara ariei lor de interes și unde excelează - într-adevăr.
Cred că un echilibru și un mix între cele două categorii de mai sus ar fi excelent. Și de dorit.
Marin Preda spunea: “Nu poţi trăi într-un subsol fără să rişti să capeţi o
conştiinţă de subsol. Spiritul nu este deteriorat de subsol decât dacă între
subsol şi ceea ce e deasupra nu e mare deosebire.” Cred că un echilibru și un mix între cele două categorii de mai sus ar fi excelent. Și de dorit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.