Foarte multe domnișoare, și
chiar și unele doamne, afișează stăpânire de sine, încredere în forțele și
calitățile proprii, mândrie și răceală distantă, mai ales atunci când
defilează, pozează, sau, pur și simplu, tac în zonele de socializare sau în
cele de lucru ori prezentare. Perfect identic se petreceau lucrurile pe vremuri
cu partenerii din ring ai lui Mike Tyson. Erau extrem de tari în gură la
conferința de presă de dinaintea meciurilor și se umflau în mușchi cu doar 24
de ore înainte de încasarea ko-ului ce venea cam invariabil la fiecare meci din
tinerețea lui ”Iron” Mike.
Totul este mirific, încântător și atrăgător până la primele schimburi de priviri și, mai ales, de replici și amabilități de încălzire dinaintea apropierii trupurilor. La Tyson perdeaua cădea imediat după primele schimburi de lovituri în urma cărora dacă preopinenții nu cădeau ca secerați imediat, groaza îi acapara și le tăia genunchii pentru că înțelegeau din upercuturi și directe cam ce nenorocire urma să se întâmple.
Dar nu te speria așa tare: la domnișoare, după primele discuții, nu intervine nimic grav sau rău. Dimportivă! E ca o revelație. Constați doar că este dificil să găsești o creație fabuloasă sub un luciu ostentativ și mai înveți ceva extrem de important: cu cât exteriorul este mai elaborat și mai glamouros și pare mai sigur, s-ar putea să ai surpriza, în cvasi-majoritatea cazurilor, să descoperi interiorul slab mobilat, vetust, auster sau sterp.
(...)
Nu ştiu cât de bine este că
seara şi noaptea litoralul este animat puternic şi cluburile, restaurantele şi
barurile-terase sunt neîncăpătoare.
Dar este evident că-i păcat
şi rău că diminețile Soarele răsare cam singurel, iar razele ultraviolete şi briza
matinală a mării mângâie pe prea puțini fericiți să-i facă zâmbitori pe termen
lung.
Deşi noaptea paşii le sunt
energici şi grăbiți pe betoane, clocoteala tinereții pune şi aici amprenta, 99%
dintre ei nu se plimbă agale pe nisipul ud din diminețile fabuloase de pe
plajă. O fi bine? O fi rău?
Alcoolul în valuri nocturn
eclipsează, din păcate, apa clarificatoare diurnă.
Toate astea se văd şi se
contabilizează negreşit undeva acum şi sigur mai abitir mai târziu în sănătatea
fizică, dar mai ales în cea psihică, precum şi în nivelul de trai şi în
relațiile cu ceilalți.
Da, viitorul începe mereu azi
şi se fondează stabil doar pe ieri.
(...)
De multe ori, dacă ești
norocos sau bulănoasă, vei observa cu adâncă satisfacție că un schimb intens de
priviri cu subînțeles evident, chiar dacă mut, dar dublat de o susținută
canonadă a zâmbetelor promițătoare, poate fi mai hrănitor, mai satisfăcător și
mai bine ancorat în panoplia cu trofee memorabile a amintirilor amoroase decât
orice întrepătrundere ulterioară inevitabilă a trupurilor.
Da, uneori aşternutul poate
lămuri cele mai frumoase sentimente şi despărți cele mai trainice case de
piatră. :-)
Din fericire.
(...)
Să te duci la mare cu nșpe
prieteni după tine poate, și se simte bine, orișicare. Turma are valoare de
amestecare și satisfacție din aglutinare.
Să mergi în doi sau, mai bine!,
singur(ă) la mare și să te simți bine tu cu tine - asta da provocare și
realizare.
Sufletul tău merită o pauză
și puțină răsfățare! O cură de autoidentificare și autocercetare interioară în
solitudine are însemnătate și valoare.
Să te cunoști pe tine, să te
recunoști, să stai câteva ore tu cu tine între alții străini îți poate da
satisfacții fabuloase și elibera din chingi suflețelul.
Știu că-i greu, dar merită, e
productiv și dulce în viitor.
Promit!
(însemnări la malul mării, iulie-septembrie 2016)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.