Uleiul de pe tine este statuia ta.

Poate că este de preferat confortul și căldura constante în gregaritatea interioarelor grupurilor: în familie, clan, prieteni, fie ei buni sau mulți, echipă sportivă sau artistică, categorie profesională, cerc confesional, etc. Fiecare este în locul și poziția care i se potrivește și care-l definește la acel moment. Nici mai sus, nici mai jos!

Tot timpul sâmburele de pepene s-a potrivit în pepene, oaia în mijlocul stânii. Niciodată o capră nu va fi bine văzută și nici nu scapă vie dintre tigri. N-are cum! N-are nici o șansă. Caprele râioase trebuie să țină coada sus, dar vor rămâne sus pe dealuri, la grămadă cu celelalte încornorate, nimeni dintre feline nu le va apropia.
Ai acea senzație plăcută, aparent mângâietoare, că aparții, că ești cineva aprobat și acceptat, că folosești cuiva sau undeva, că ești parte a întregului și asta te umple de importanță și valoare. E o amăgire, dar tu n-o știi încă, o vei afla mai târziu printre suspine și medicamente. Acea senzație de ”cineva” îți dă putere, iluzorie, falsă, să mergi cu turma mai departe, să te strecori printre și cu ei. Dar îi umple de grăsimea strălucitoare și pe ceilalți din jurul tău și poate că unii sunt sătui de alunecoșenii și de behăituri fără viitor.

Un singur lucru te rog: nu uita de uleiul din belșug de pe tine, rotiță mică și silitoare ce ești! Nu, tu nu-l vezi, nici ceilalți uleioși de lângă zilnicul tău naintufaif. S-ar putea ca unii foști colegi de carceră autoimpusă, ca în alegoria lui Platon, de pe vremuri să fi deschis ochii și să se fi spălat. 
Acum se uită la el, cumva curățel, dar se uită și la tine și la frenezia cu care-ți vinzi sănătatea și timpul atât de ieftin. Timp despre care știm că este o resursă atât de valoroasă, neregenerabilă, de neînlocuit. Mulți spun că este inestimabilă. Dar tu lasă asta, dă cu bagde-ul, intră și dă-te cu cremă și rezolvă o nouă zi și un nou șef.

Corporația tocmai a descărcat un camion de nisip în fața sediului companiei tale, văd și niște saci de ciment, a venit și o cisternă de apă, văd în mâinile sculptorilor o poză mare și frumoasă cu tine, da!, ai avut dreptate! Cred că-i pentru statuia ta.

Îhî!