Ce
am scris pe trei ianuarie 2018? Care este legătura dintre textele de mai jos? De ce este bine să le adun pe toate aici?
Habar n-am.
Dar toate au un rost și de aia este bine să facem ceea ce ne cere sufletul chiar și când nu înțelegem cu mintea pe moment importanța acestei alegeri. Sufletul nu greșește niciodată, creierul este un sclav.
Prin mai anul trecut am scris câteva rânduri aici, atunci când sor-mea mi-a comunicat decizia definitivă de a părăsi țara. N-am crezut că opt luni pot trece ca o săptămână și că o despărțire la un aeroport poate semăna, ca ansamblu de emoții, gânduri, reverii și senzații, cu o înmormântare.
Prin mai anul trecut am scris câteva rânduri aici, atunci când sor-mea mi-a comunicat decizia definitivă de a părăsi țara. N-am crezut că opt luni pot trece ca o săptămână și că o despărțire la un aeroport poate semăna, ca ansamblu de emoții, gânduri, reverii și senzații, cu o înmormântare.
În
durerea zilei de trei ianuarie, după infernul zilei de ieri când au plecat cele
patru femei importante din sângele, trecutul și viața mea, după două zile de bocit ”ca o
muiere”, dar fără ca cineva s-o știe sau s-o fi văzut:
Să te uiți blândă în ochii lui și să-i spui:
-Măi, nu ești singur!
-Măi, nu ești singur!
...
”- Ai publicat textul ăsta acum 19 ore și nimeni din lista ta
nu a zis nimic despre mitul peșterii...
- La majoritatea textelor mele, Marian, la fel se petrece. :-) E ok.
- No comment...”
- La majoritatea textelor mele, Marian, la fel se petrece. :-) E ok.
- No comment...”
…
Cine trebuie să citească, câțiva-puțini, vor citi.
Ceilalți... să fie sănătoși. Nu îndreptăm noi cocoșații.
…
Sunt
mulți, au voturi de dat, dar nu-i ajută ”mansarda”. Reprezintă 90-95% din
total, e ok, așa și trebuie să fie, dar nici nu vor să asculte de cei mai
deschiși, la ochi sau la prohab.
Despre
programul Prima C(o)asă:
Oamenii
săraci, mai ales cei cu duhul, consideră o mană cerească acest program gândit
și făcut cu dedicație pentru cine trebuie. Apoi se miră, săracii votanți, că le
merge greu de optzeci de ani.
Dumnezeu
nu bate cu parul.
…
Nu fumez, nu beau. Doar mă plimb și plimb durerile mele cu mine, să se aline. Aline sau Cristine.
…
Încurajările tale sunt binevenite, mulțumesc. Dar mă simt
perfect inutil societății românești. Ratarea mă zdrobește. Toți prietenii mei
au plecat. Ieri au zburat din țară și cei mai apropiați ai mei: sora, fetele,
mama.
...
...
Nu esti singur, mai.. Noi,"astia" de-ti bantuim blogul, ce suntem, ai ?! :)
RăspundețiȘtergere☺ Corect. Noi doi. ☺
ȘtergereMulțumesc oricum de încurajare.
Chiar asa de intim e blogul tau ?!:)
ȘtergereChiar asa,nu ești singur...suntem destule( destui) care abia așteptăm să mai scrii câte ceva, prin care de cele mai multe ori ne regăsim 🙂
ȘtergereHey! Nu esti singur.Te citesc cu drag de multã vreme!
ȘtergereMulțumesc. Mulțumesc!
ȘtergereDeci cati/cate suntem? Ne-ai numarat?
ȘtergereCerc restrâns. Dar cald. Și cerc..., nu triunghi.
ȘtergereDar,da,perspectivele in RO, devin pe zi ce trece mai.. sumbre. Acum 20 ani nu credeam sa ajung sa o spun.. Dar, fruntea sus ! Curaj cocos ca te tai!:)
RăspundețiȘtergereSunt bătrân, ațos. Poate unul mai tânăr e de "tăiat". Da, în Ro va veni o perioadă grea.
ȘtergereTe-ai apucat si tu de piruete? Nice try
RăspundețiȘtergereAm învățat de la o profesoară bună.
ȘtergerePoate
ȘtergereSi eu sunt p-aici...
RăspundețiȘtergereNu esti singur!
Nimeni nu-i singur!
Nu uita asta!
Nu sunt singur, știu. Mulțumesc frumos!
Ștergere