Sorbiri, șoapte, tânjiri.

Ești o femeie atrăgătoare, o simți și o știi bine și tu, bărbații din jur ți-o confirmă zilnic, dar deși experiența ți-a deschis larg ochii azurii, anii de înțelepciune acumulată ți-au limitat avântul nesăbuit al mișcărilor și ți-au îngustat perspectivele și viitorul roze.

Îl vezi pe el la patruzeci și nu-i înțelegi vigoarea de care te bucuri cu nesaț cu fiecare atent țintită ocazie. Trăiești o nouă tinerețe sălbatică și sângele ce curge agitat prin inimă îți tulbură și creierul și, mult mai grav, sufletul neîncercat, neantrenat.

Ai dese momente când negi existența noii și neașteptatei fericiri și nu crezi că-i aievea să-ți mai tremure carnea de dor la vârsta când prietenele tale deapănă demult amintiri cu iluzorii iubiri de decenii apuse.

Forța ce te unește cu el și-ți varsă tinerețe lichidă în carnea-ți fierbinte o accepți recunoscătoare și mulțumești zilnic proniei pentru cadoul nesperat ce-ți redeschide noi perspective. Perspective mobilizatoare ce te fac să dai ani înapoi, toată lumea îți spune că întinerești, dar care te trezesc brusc din beția fericirii pentru că în prezent ai obligații.

Lupta datoriei din trecut cu viitorul cald și liniștit ce se prefigurează din ce în ce mai clar și stabil creează un prezent agitat și energic centrat pe concesii și renunțări dureroase, dar scăldată într-un sos de măr dulce-acrișor ajuns după multă vreme, urmând un lung drum anevoios, din nou pe limba ta.

Te tot gândești dacă este cu putință și se cade ca, deși tu ești trecută binișor peste prima tinerețe, să mai accepți să se abată asupra ta năvalnica furtună a unei noi cuceriri a sufletului ce vine cu un amestec ciudat de ropot de lacrimi și valuri nesfârșite de extaz în cadență.