Rezistă tentației de a încerca. Ai grijă de tine mai bine! Iarba vecinului nu-i mai verde, nu mai visa.
Rezistă dorinței de a da încă o șansă. Nu fi naivă iar! Nu pierde din nou tot tu.
Rezistă impulsului ancestral de a profita. Vezi să nu se profite tot de tine...! Istoria are bunul obicei de a se bâlbâi.
Rezistă cancerigenei dorințe de ”mai mult”.
Rezistă necesității de a paria, de a juca, de a risca, de a te juca. Nu ești o marfă. Nu ești chiar un obiect. N-ar trebui să stai pe tarabă tot timpul. Fii mai demnă, fii mai verticală, măcar tu.
Orice efort în acest sens, în sensul rezistenței la ”afaceri”, ”relații”, ”cunoștințe”, ”nu-știi-niciodată-cu-cine-te-întâlnești”, va merita, vei vedea când te vei maturiza, acum ești prea mică pentru a înțelege asta, fetiță. Ai abia 30, 40, 50. Mai ai timp să crești și să devii femeie. Pensia e după 60, corect, e spațiu suficient.
Dar e păcat să ajungi la maturitate uzată și cu km dați peste cap, pentru că nici un bărbat cu creier în capul de sus nu se va mai uita la tine mai mult de cinci-zece minute, cu duș cu tot și cu un pui de somn refăcător de un sfert de oră. Ai cuvântul meu de onoare!
Mai bine încetinește, păstrează ceea ce ai. Fii recunoscătoare, altele n-au nici măcar atât și-ți sunt net superioare la multe capitole, dacă nu la toa(n)te.
Păstrează-ți mai bine capul.
Păstrează-ți cumpătul.
Păstrează-ți banii în buzunarul tău, lasă-i pe cei din buzunarele altora.
Promisiunile și oportunitățile nu se vor sfârși niciodată. Nu cădea iarăși în capcană. Nu mai pierde vremea, e resursa cea mai valoroasă și tu ești femeie, ai și mai puțin timp la dispoziție.
Doi lei liniștiți în mână azi sunt mai valoroși decât zece lei agitați și probabil mâine.
Un zâmbet tihnit mâine este e de o mie de ori mai valoros ca un hohot nesigur de poimâine. Care poimâine, dacă nu mai vine?
Păstrează ceea ce durează, alungă fumurile iluzorii ale visurilor utopice și destramă rapid fantasma viselor fără realitate.
Rezistă!
Rezistă-ți ție însuți!
#rezist
#rezistă
#rezistenți
”Yes, you are right.”
Rezistă dorinței de a da încă o șansă. Nu fi naivă iar! Nu pierde din nou tot tu.
Rezistă impulsului ancestral de a profita. Vezi să nu se profite tot de tine...! Istoria are bunul obicei de a se bâlbâi.
Rezistă cancerigenei dorințe de ”mai mult”.
Rezistă necesității de a paria, de a juca, de a risca, de a te juca. Nu ești o marfă. Nu ești chiar un obiect. N-ar trebui să stai pe tarabă tot timpul. Fii mai demnă, fii mai verticală, măcar tu.
Orice efort în acest sens, în sensul rezistenței la ”afaceri”, ”relații”, ”cunoștințe”, ”nu-știi-niciodată-cu-cine-te-întâlnești”, va merita, vei vedea când te vei maturiza, acum ești prea mică pentru a înțelege asta, fetiță. Ai abia 30, 40, 50. Mai ai timp să crești și să devii femeie. Pensia e după 60, corect, e spațiu suficient.
Dar e păcat să ajungi la maturitate uzată și cu km dați peste cap, pentru că nici un bărbat cu creier în capul de sus nu se va mai uita la tine mai mult de cinci-zece minute, cu duș cu tot și cu un pui de somn refăcător de un sfert de oră. Ai cuvântul meu de onoare!
Mai bine încetinește, păstrează ceea ce ai. Fii recunoscătoare, altele n-au nici măcar atât și-ți sunt net superioare la multe capitole, dacă nu la toa(n)te.
Păstrează-ți mai bine capul.
Păstrează-ți cumpătul.
Păstrează-ți banii în buzunarul tău, lasă-i pe cei din buzunarele altora.
Promisiunile și oportunitățile nu se vor sfârși niciodată. Nu cădea iarăși în capcană. Nu mai pierde vremea, e resursa cea mai valoroasă și tu ești femeie, ai și mai puțin timp la dispoziție.
Doi lei liniștiți în mână azi sunt mai valoroși decât zece lei agitați și probabil mâine.
Un zâmbet tihnit mâine este e de o mie de ori mai valoros ca un hohot nesigur de poimâine. Care poimâine, dacă nu mai vine?
Păstrează ceea ce durează, alungă fumurile iluzorii ale visurilor utopice și destramă rapid fantasma viselor fără realitate.
Rezistă!
Rezistă-ți ție însuți!
#rezist
#rezistă
#rezistenți
”Yes, you are right.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.