Dacă bați la o ușă, la o poartă închisă, ai două șanse: să ți se deschidă sau nu. Dacă nu bați ai o singură șansă: nu, nu ți se va deschide niciodată.
Dacă riști cu cap ai posibilitatea unor noi orizonturi. Dacă nu riști deloc, n-ai nici o oportunitate. Dar am zis cu cap, da?
Pe stradă, la un conflict spontan, dacă n-o dai tu repede și primul, sigur ți-o dă altul.
La fotbal la fel: dacă nu încerci să marchezi goluri, să șutezi des spre buturi, n-ai cum să marchezi. Citând un clasic în viață, cel mai mare fotbalist român: ”Ai, n-ai mingea, dai la poartă!”
Adică pe latinește: ”Audaces fortuna juvat” sau ”Fortes fortuna juvat!”. Cam așa era, da?
Dacă riști cu cap ai posibilitatea unor noi orizonturi. Dacă nu riști deloc, n-ai nici o oportunitate. Dar am zis cu cap, da?
Pe stradă, la un conflict spontan, dacă n-o dai tu repede și primul, sigur ți-o dă altul.
La fotbal la fel: dacă nu încerci să marchezi goluri, să șutezi des spre buturi, n-ai cum să marchezi. Citând un clasic în viață, cel mai mare fotbalist român: ”Ai, n-ai mingea, dai la poartă!”
Adică pe latinește: ”Audaces fortuna juvat” sau ”Fortes fortuna juvat!”. Cam așa era, da?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.