- Toți ciudații și dubioșii
trag de mine. N-am parte decât de dobitoci și porci și proști.
- Ce vorbești?!? Ciudați? Nu
mai spune! Dubioși? Chiar așa?
- Da, chiar așa! Ce te miri?
E o surpriză pentru tine?
- Nu, nu mă mir. Nu-i nici o
surpriză pentru mine. Mă miră, însă, surprinderea ta.
- Cum adică? Ce vrei să spui
cu astea?
- Ești vopsită roșu-ferrari
în cap, ai fost și verde-praz sau bleu-ciel. Ai unghiile negre sau multicolore, ești plină de
tatuaje sau brățări varicolore, pe mâini sau pe picioare, deseori ca zgardă la gât sau în urechi, râtul îți are și el cercel. Umbli mai des prin
cluburi decât prin parcuri, faci sport până la extenuare sau deloc, ești
feminină doar în discursurile despre egalitatea iluzorie a sexelor, greșit promovată de neofeministele de duzină. Fumezi ca
un turc și bei ca un rus, ești delicată și fină ca un cactus neudat. Stai mai
mereu ”cu prietenii la băute” sau ”cu fetili la mol”, n-ai niciodată timp, liniște și
răgaz pentru tine. Pozezi mereu artistic și deseori în victimă, niciodată n-ai da un zâmbet Universului și n-ai privi cerul, tu n-ai timp d-astea. Ai pretenții cu carul și oferi cu paiul, că n-ai de unde mai mult, corect!
Chiar mă mir și eu că trag
toți ciudații și dubioșii la tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.