joi, 9 iulie 2020

Tataia a plecat după dădica.

Mama mă sună mai devreme cu o voce pe care am mai simțit-o o dată și care durea.
Azi și bunicul meu din partea mamei a părăsit această lume.
Ca și cu dădica, n-am avut foarte mult timp să trec să-l văd mai des.
Vin vremuri grele în față, multe se vor schimba de azi.
Este un moment potrivit să-mi reașez gândurile și sentimentele.
O pauză de reorganizare ar fi bună, dar cum să pui pauză vieții?!?

Despre bunicii mei am scris în trecut:

https://mnmlistro.blogspot.com/2018/01/dadica-m-iubit-si-n-am-crezut-o.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2014/09/bunici-si-vita-de-vie.html

at

Un comentariu:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.