Indiferența șade bine bătrâneții

Știu că tu ești tânăr(ă), acum când mă citești, dar timpul trece repede. Foarte repede. Iar dacă nu mai ești așa de tânăr, ca bărbat - femeile sunt și vor rămâne mereu tinere și frumoase, poate crezi că te-ar putea interesa vorbele de mai jos ale lui Cioran. 
Știu, sunt doar niște vorbe, dar dacă reușești măcar un minut să te desprinzi de tine și să te uiți la activitățile și acțiunile tale zilnice, s-ar putea să le găsești interesante sau chiar utile. Pe unele. Puține.

Mie mi-au folosit. Și-ți dau și un exemplu. După ce le-am citit, a doua oară – că prima oară m-am făcut că nu înțeleg, am renunțat să mai mănânc fum prin cluburi. Asta se întâmpla cu mulți-mulți ani în urmă. Când eram și eu tânăr ca tine: 

”Indiferența șade bine bătrâneții. Mă gândesc la X, octogenar, care se agită cu privire la te miri ce. Se spune că e "viu", când de fapt nu e decât ridicol și lamentabil. La nici o vârstă nu trebuie să te intereseze totul. Excesul de curiozitate e semn de frivolitate și infantilism. A gândi este a refuza, a elimina, a selecționa. Disponibilitatea excesivă suprimă selecția; pentru ea totul e important, ceea ce revine la a pune pe același plan catastrofa și fleacul.” - Cioran, Cahiers 1957-1972, Gallimard 1997, p. 496