Să enumerăm fapte, realități, stări:
- totul a pornit în 15 decembrie, s-a terminat în ziua de Crăciun. Nici măcar două săptămâni. Ce performanță remarcabilă pentru un protest ”spontan”. Francezii, revoluționari prin definiție de sute de ani, n-au ajuns niciodată la nivelul nostru.
- Totul a pornit de la un preot reformat, ungur. Într-o țară majoritar ortodoxă, smerită, naționalistă, plină de ”mândri că sunt români”.
- Totul a pornit de la Timișoara, s-a extins în câteva zile în toată țara. Capitala a mișcat ulterior, iar informația a zburat prin toate colțurile țării mai ceva, mult mai repede, ca rețelele sociale de azi. Serios?
- Suntem singura țară comunistă care și-a împușcat dictatorul. Altfel nu se putea? De ce?
- Lustrație n-am avut, dosarele ”Revoluției” și ale ”mineriadelor” n-au fost clarificate și soluționate nici până azi, vinovații sunt încă în libertate. Eșaloanele doi și trei din comunism, sau copii ori urmașii lor, epigonii, ne conduc și azi.
Somn ușor!
- totul a pornit în 15 decembrie, s-a terminat în ziua de Crăciun. Nici măcar două săptămâni. Ce performanță remarcabilă pentru un protest ”spontan”. Francezii, revoluționari prin definiție de sute de ani, n-au ajuns niciodată la nivelul nostru.
- Totul a pornit de la un preot reformat, ungur. Într-o țară majoritar ortodoxă, smerită, naționalistă, plină de ”mândri că sunt români”.
- Totul a pornit de la Timișoara, s-a extins în câteva zile în toată țara. Capitala a mișcat ulterior, iar informația a zburat prin toate colțurile țării mai ceva, mult mai repede, ca rețelele sociale de azi. Serios?
- Suntem singura țară comunistă care și-a împușcat dictatorul. Altfel nu se putea? De ce?
- Lustrație n-am avut, dosarele ”Revoluției” și ale ”mineriadelor” n-au fost clarificate și soluționate nici până azi, vinovații sunt încă în libertate. Eșaloanele doi și trei din comunism, sau copii ori urmașii lor, epigonii, ne conduc și azi.
Somn ușor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.