Duritatea gingășiei lipsă

O văd în oglinda retrovizoare. O aud mai întâi. Deși eram foarte departe, erau câteva sute de metri distanță, și cu casca pe cap. Era o zi călduroasă, sufocant de călduroasă, eu eram pe motor și mergeam la un amic. Aud claxoanele turbate și lungi, de la vreo trei-patru mașini ce atenționau iminența unui pericol, aud scârțâitul crâncen de roți, văd cum iese din coloană, de pe banda a doua și intră pe contrasens.
Era un SUV mare, alb, o mașină extrem de scumpă, dar des întâlnită pe străzile noastre. Unde mașinile noastre sunt mai scumpe decât locuințele în care vegetăm. Hardughia era condusă de o fetiță extrem de tânără, nu cred că avea mai mult de 22-24 de ani. Frumoasă și semănând izbitor cu Monica Belucci în prima tinerețe.
”Monica” trece razant cu ”sufrageria” pe lângă mine, eu eram pe a doua bandă, așteptând primul la semafor, și chiar mă dau câțiva centimetri ca s-o las să se bage în fața mea fără să mă atingă și mi-am și tras anterior și piciorul stâng de pe sol ca să nu mi-l calce când m-a depășit milimetric. Neavând claxonul funcțional, care nici acum nu merge, n-am claxonat-o, dar i-am dat un flash când am văzut-o că se uită la mine în oglindă și i-am făcut semn, calm, s-o lase mai încet, mai moale. Eram extrem de liniștit, relaxat, în acea zi. Ea îmi arată degetul mijlociu direct, fără nici un alt avertisment sau informație.

Se pune verde, coloana se pune în mișcare, era o aglomerație infernală în tot orașul la ora aia, și-o văd pe Monica demarând în trombă și schimbând banda brusc spre dreapta, ca și cum ar fi vrut să oprească. O pierd din vedere, îmi văd de drumul meu gândindu-mă la degețelul ei fin pe care mi l-a arătat pe nepusă masă. Şi nevinovat şi călcat pe picior cu sufrageria.
La următorul semafor o găsesc pe banda întâi, de ce n-o fi continuat să meargă pe contrasens mai departe așa cum o făcuse deja...?!?, certându-se nervoasă cu o altă tipă frumoasă în coajă de pe banda a doua către care voia să se deplaseze și unde cealaltă n-o lăsa, probabil. Eu mă strecor cu motorul printre ele, nu vrei să știi câte puli erau la gura celor două tinere, frumoase și gingașe, șoferițe ce-și disputau un loc pe asfalt prin geamurile date jos, mie mi s-a făcut rușine de câtă muie își dădeau reciproc prin geamurile deschise, și-mi găsesc loc mai în față tot pe banda a doua, cam a treia poziție la semafor. Monicuța, care nu reușește să iasă pe acolo unde se spurcase și cum coloana ei se pusese în mișcare între timp și ajunge în dreptul meu, trage stânga brusc de volan în dreptul meu și se bagă în fața mea frânând ostentativ și tare. Era să mă dărâme, nu folosise nici un semnal - absolut nimic, era agresivă și agitată. Eu frânez instantaneu, redresez cu greu motorul, evit la mustață să nu cad. Plec din spatele ei, mă duc între benzi, și cum avea geamul din dreapta deschis îi spun încet, relaxat, calm și zâmbitor:

- Ar fi bine să te liniștești. Îmi pari cam agitată.
- Du-te-n pizda mă-tii de țigan borât!
- Hey, zic eu amuzat de apelativ. Vezi că era să mă accidentezi mai devreme și să mă dărâmi de două ori. Iar eu nu te-am înjurat nici atunci deloc. Ce-i cu tine? De ce mă înjuri? Ce rău ți-am făcut?
- Sugi pula, pârlitule!
- Domnișoară, nu-i frumos cum vorbești. Altul s-ar putea să-ți mute gura la spate în condiții similare, ai noroc că eu sunt liniștit azi, deși era să mă omori de două ori.
- Marș în morții mă-tii de bulangiu! - îmi mai comunică ea și ridică geamul ei din dreapta dând la maxim concomitent și la o muzică cu bumți-bumți.

Acestea fiind zise, eu zâmbeam tâmp și blocat către ea în continuare, ea bagă piciorul în accelerație până la fund, scârțâie cauciucurile iarăși înfiorător, părăsește din nou banda a doua, intră pe contrasens, ferește în ultima clipă o mașină condusă de o femeie în vârstă și având un copil mic pe bancheta din spate ce veneau de pe contrasens și merge prima în fața coloanei la semafor luând fața unui taxi ce tocmai pleca din loc pentru că se pusese deja verde. Impactul este inevitabil, dar cei doi abia s-au atins, avariile sunt minore.

Ce crezi că face în acel moment Monica cea tare în gură? Oprește mașina chiar în fața taxiului pe care l-a lovit, se dă jos din mașină extrem de nervoasă și începe să-l înjure pe nevinovatul acela cum tocmai auzisem și eu mai devreme. 

Ea avea maxim 1,50 metri. Cred că 1,45. Era modelul acela necrescut, nedospit, dar pe tocuri de 10 sau 12.
Din taxi, relativ liniștit, se dă jos un tip care avea cam aceleași caracteristici cu care mă gratulase ea mai devreme pe mine. Avea tot vreo 1,8 metri ca mine, arăta destul de sportiv, tuns zero, trening negru, brunet.
Ea, deși evident vinovată, continua să înjure și să gesticuleze frenetic. El, calm, o roagă să dea mașina la o parte, să nu mai înjure pentru că nu-i frumos pentru o domnişoară și mai ales să se liniștească pentru că este vinovată. Și o mai roagă să dea mai repede mașina la o parte pentru că blochează inutil o bandă de circulație și deja începuseră o grămadă de idioți să claxoneze nervoși.
Ea, nu și nu. Înjura în continuu, urletele ei se auzeam clar și în depărtare, și-i dădea din mâini febril.
El se uită la mașina lui succint, apoi se uită la a ei, evaluează avariile rapid, își notează numărul ei de înmatriculare și vrea să se întoarcă în taxiul lui. În acel moment ea îi cere imperativ actele și rca-ul deși n-avea nici un drept să facă asta. El dă să se urce liniștit în mașină când ea, Monica de 1,6 m, îl apucă de mână brutal să-l oprească din drum și pornește încă o sarabandă de înjurături la adresa lui.

Am mai văzut, cred, dacă n-o fi o himeră, doar croșeul de dreapta plecat de la el, din întoarcere, fix în momentul în care fusese prins de mâna stângă de către ea.
Apoi am mai văzut, cred, dar s-ar putea să fi fost o iluzie optică doar, câteva picioare plecate spre gura ei în timp ce înjura în continuu de jos de pe asfalt...