Când eram în primul an de după facultate și am avut un moment mai greu, mai dificil, mai blue, când o cădere în butoiul cu melancolie putea să fie destul de severă și cu revenire greoaie, deși eu aveam o grămadă de prieteni, deși avem o armată de amici, de cunoștințe și de persoane cu care îmi petreceam toate serile, toate zilele și toate weekend-urile, plus toate sărbătorile legale, o singură persoană a fost lângă mine în momentul cel mai greu și m-a încurajat și mi-a pus o oglindă în față ca să văd cine sunt, cât sunt de bun sau de rău, cât sunt de puternic ori slab, cât sunt de capabil și câte am de oferit. Un simplu sms atunci, la momentul potrivit, a salvat imens: ”C”.
După vreo zece-douăsprezece ani am fost operat de apendicectomie, am fost internat în spital vreo două zile după o criză peste noapte și, deși aveam o grămadă de subalterni la firmă, o armată de prieteni, rude și alte cunoștințe care mă contactau aproape zilnic, la spital a insistat mult-mult să vină, în afară de iubita mea de atunci și de părinții mei și sora mea, o singură persoană: acel tip este prietenul meu cu care deși nu mă aud în fiecare zi și nu mă văd cu săptămânile sau lunile, rămâne prietenul meu și știu că mă pot baza pe el oricând, la orice oră, în orice circumstanță, așa cum și el știe că are în mine un sprijin necondițioant permanent: ”M”.
Nu voi uita niciodată acel mod în care puterea de substanța cea mai pură îmi era introdusă în vene dându-mi o încredere pe care o simt gâlgâind și azi în mine. Când mă duceam să obțin o decizie sau o îndrumare sau o colaborare de la RG, la doar câteva săptămâni sau luni de la momentul în care debarcasem în firmă mi-a spus:
”Nu mai veni la mine. Nu te mai duce nici la Costel. Nu mă mai întreba nimic, nu mă mai suna, nu mă mai consulta, nu mă mai deranja, fă cum vrei tu, fă cum știi tu. Am încredere în tine, fă așa cum știi tu mai bine, știu că ai să faci cum este mai bine pentru mine și pentru noi, nu mă mai consulta decât în deciziile majore, strategice.”
Prima doamnă, cea din primul paragraf, ”C.” este cea care făcea celebra stârnitoare remontadă pentru care-i sunt dator și azi:
””Tu știi cel mai bine să faci bani și să coordonezi acțiuni, oameni și rețele. Ești de încredere, răbdător, educat, citit, experimentat, oamenii te plătesc oricât doar să te aibă prin preajmă, să vorbească, să se sfătuiască puțin cu tine. De ce nu vrei să revii la ce erai atât de bun?!? Ai uitat cum îți spunea R.G.?!?””
Acum cei trei, o doamnă, dar ce doamnă..., și doi domni, sunt istorie. Nimeni n-a fost ce visam eu să fie pe termen lung și au și coborât trepte multe imediat ce m-am apropiat de ei. E ok, e normal, e firesc. La umbra marilor copaci nu crește nici umbra. Dar undeva în inima mea vor rămâne pe vecie, eu nu uit niciodată cei care mi-au fost alături când aveam nevoie. La petreceri și distracții toți sunt lângă mine, normal. Lângă tine, la greu, vei vedea tu...
Sper ca ție viața să-ți arate mai blând faptul că în momentele cele mai grele puțini vor fi alături. Dar este bine că este așa, doar să înveți ceva din asta și să fii pregătită.
În coșciug nu va fi nimeni lângă tine, îți promit.
Calculează-te bine când afară e cald și bine pentru că iarna nu se va dezbrăca nimeni în mijlocul viscolului ca să-ți dea ție paltonul. Nici n-ar fi înțelept să facă asta. Ți-ar face și ție un rău, și-ar face ți lui un rău.
Mulțumesc!
Sărut mâna!
Sunt recunoscător, mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/cand-ai-sa-te-reapuci-de-treaba.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/sportiv-economist-soldat-povestitor-ny.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/reliable-trustful-stable-ny.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/11/cand-nu-stii-incotro.html
După vreo zece-douăsprezece ani am fost operat de apendicectomie, am fost internat în spital vreo două zile după o criză peste noapte și, deși aveam o grămadă de subalterni la firmă, o armată de prieteni, rude și alte cunoștințe care mă contactau aproape zilnic, la spital a insistat mult-mult să vină, în afară de iubita mea de atunci și de părinții mei și sora mea, o singură persoană: acel tip este prietenul meu cu care deși nu mă aud în fiecare zi și nu mă văd cu săptămânile sau lunile, rămâne prietenul meu și știu că mă pot baza pe el oricând, la orice oră, în orice circumstanță, așa cum și el știe că are în mine un sprijin necondițioant permanent: ”M”.
Nu voi uita niciodată acel mod în care puterea de substanța cea mai pură îmi era introdusă în vene dându-mi o încredere pe care o simt gâlgâind și azi în mine. Când mă duceam să obțin o decizie sau o îndrumare sau o colaborare de la RG, la doar câteva săptămâni sau luni de la momentul în care debarcasem în firmă mi-a spus:
”Nu mai veni la mine. Nu te mai duce nici la Costel. Nu mă mai întreba nimic, nu mă mai suna, nu mă mai consulta, nu mă mai deranja, fă cum vrei tu, fă cum știi tu. Am încredere în tine, fă așa cum știi tu mai bine, știu că ai să faci cum este mai bine pentru mine și pentru noi, nu mă mai consulta decât în deciziile majore, strategice.”
Prima doamnă, cea din primul paragraf, ”C.” este cea care făcea celebra stârnitoare remontadă pentru care-i sunt dator și azi:
””Tu știi cel mai bine să faci bani și să coordonezi acțiuni, oameni și rețele. Ești de încredere, răbdător, educat, citit, experimentat, oamenii te plătesc oricât doar să te aibă prin preajmă, să vorbească, să se sfătuiască puțin cu tine. De ce nu vrei să revii la ce erai atât de bun?!? Ai uitat cum îți spunea R.G.?!?””
Acum cei trei, o doamnă, dar ce doamnă..., și doi domni, sunt istorie. Nimeni n-a fost ce visam eu să fie pe termen lung și au și coborât trepte multe imediat ce m-am apropiat de ei. E ok, e normal, e firesc. La umbra marilor copaci nu crește nici umbra. Dar undeva în inima mea vor rămâne pe vecie, eu nu uit niciodată cei care mi-au fost alături când aveam nevoie. La petreceri și distracții toți sunt lângă mine, normal. Lângă tine, la greu, vei vedea tu...
Sper ca ție viața să-ți arate mai blând faptul că în momentele cele mai grele puțini vor fi alături. Dar este bine că este așa, doar să înveți ceva din asta și să fii pregătită.
În coșciug nu va fi nimeni lângă tine, îți promit.
Calculează-te bine când afară e cald și bine pentru că iarna nu se va dezbrăca nimeni în mijlocul viscolului ca să-ți dea ție paltonul. Nici n-ar fi înțelept să facă asta. Ți-ar face și ție un rău, și-ar face ți lui un rău.
Mulțumesc!
Sărut mâna!
Sunt recunoscător, mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/cand-ai-sa-te-reapuci-de-treaba.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/sportiv-economist-soldat-povestitor-ny.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/07/reliable-trustful-stable-ny.html
https://mnmlistro.blogspot.com/2019/11/cand-nu-stii-incotro.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.