Cuvânt înainte (pentru un bărbat ”băiat bun”):
”Ce să faci acum?
Iar, reiau: habar n-am!
Dar parcă cineva ți-a spus mai demult, încă de la primele semne și ”arderi din greșeală”:
”Întoarce-te cu spatele la ea și mergi fără să te mai uiți și întorci niciodată înapoi.” ”
Să începem:
Să zicem că vrei să-ți faci ceva de mîncare. Din greșeală sau din neatenție arzi mâncarea și te arzi tu în procesul de fabricație.
Care este primul instinct al unui om normal?
1. Încerci să te vindeci, să vezi cât de gravă este rana.
2. Vezi dacă mai poate fi salvată mâncarea respectivă sau, dacă este iremediabil compromisă, o arunci cu totul la gunoi.
3. Stai locului o perioadă, ieși și mănânci ceva în oraș sau la cineva apropiat, sau mănânci ceva frugal.
Știi tu pe cineva care după ce a ars/stricat ciorba și s-a mai rănit și singură în acest proces, să sară imediat într-o tigaie nouă arzândă și să se ardă din nou?
Apoi, cu noile răni din a doua relație eșuată, să sară într-o altă oală fierbând și arzându-se ca deșteapta iar și iar?!?
Și a treia oară și tot așa mai departe...
Ok, cu toții știm o grămadă de exemple de acest gen. Femeile se știu mai bine ele între ele când ”se povestesc”, bărbații bârfesc și ei o tonă.
Dar nu este nimic de blamat, de judecat sau de criticat aici. Trebuie să-ți reverși doar oceanul de milă pentru ele. Sunt dezorientate și se profită de orbirea lor. Ele se automutilează prin combustie pentru că cineva le-a învățat sintagma ”cui pe cui se scoate”. Dar n-au înțeles că nu era vorba de lemnele din carne, ci de idee, și se referea doar la bărbații imaturi, niciodată la o femeie serioasă. O femeie serioasă nu este albină.
Știm cu toții, studiile o certifică fără echivoc, realitatea o întărește jur împrejurul tău zilnic, că fiecare sabie nouă intrată îmbătrânește teaca între minim 6-9 și 12 luni. Dacă se depășesc primele trei decenii de viață la ”arzătoare” se mai poate pune un 30-40% lejer peste la fiecare calcul. Dar lucrurile acestea se văd și cu ochiul liber pe fața lor, pe trupul lor, pe mișcările lor, în vocea lor, pe reacțiile lor, bărbăția le cuprinde și învăluie opac, testosteronul revărsat des în cotloanele-i se impregnează în celulele ei definitiv și iremediabil.
Băiete, fie-ți milă de de ea! N-o jigni, ea oricum nu înțelege.
Copile, compasiunea ar trebui să-ți fie singurul sentiment. Nu încerca s-o cerți, s-o educi, s-o dădăcești, e inutil, e pierdere de vreme pentru amândoi. Asta era treaba părinților ei cu multe decenii în urmă, acum e prea târziu, nimic nu se mai poate schimba.
De ce ți s-a întâmplat asta tocmai ție, marele și puternicul bărbat invincibil?
Habar n-am.
Poate pentru că n-ai ascultat niciodată de unii mai experimentați și mai trecuți prin peșteri și păduri?
Poate pentru că ai ignorat beculețele galbene aprinse și pentru că ai găsit mereu justificări becurilor roșii aprinse non-stop?
Habar n-am, tu ai știut tot timpul mai bine, deși n-ai avut nici un sfert, poate nici o zecime, din experiența altora din jurul tău care-ți atrăgeau constant atenția și-ți dedicau finuț texte și articole.
Ce să faci acum?
Iar, reiau: habar n-am!
Dar parcă cineva ți-a spus mai demult, încă de la primele semne și ”arderi din greșeală”:
Întoarce-te cu spatele la ea și mergi fără să te mai uiți și întorci niciodată înapoi.
”Ce să faci acum?
Iar, reiau: habar n-am!
Dar parcă cineva ți-a spus mai demult, încă de la primele semne și ”arderi din greșeală”:
”Întoarce-te cu spatele la ea și mergi fără să te mai uiți și întorci niciodată înapoi.” ”
Să începem:
Să zicem că vrei să-ți faci ceva de mîncare. Din greșeală sau din neatenție arzi mâncarea și te arzi tu în procesul de fabricație.
Care este primul instinct al unui om normal?
1. Încerci să te vindeci, să vezi cât de gravă este rana.
2. Vezi dacă mai poate fi salvată mâncarea respectivă sau, dacă este iremediabil compromisă, o arunci cu totul la gunoi.
3. Stai locului o perioadă, ieși și mănânci ceva în oraș sau la cineva apropiat, sau mănânci ceva frugal.
Știi tu pe cineva care după ce a ars/stricat ciorba și s-a mai rănit și singură în acest proces, să sară imediat într-o tigaie nouă arzândă și să se ardă din nou?
Apoi, cu noile răni din a doua relație eșuată, să sară într-o altă oală fierbând și arzându-se ca deșteapta iar și iar?!?
Și a treia oară și tot așa mai departe...
Ok, cu toții știm o grămadă de exemple de acest gen. Femeile se știu mai bine ele între ele când ”se povestesc”, bărbații bârfesc și ei o tonă.
Dar nu este nimic de blamat, de judecat sau de criticat aici. Trebuie să-ți reverși doar oceanul de milă pentru ele. Sunt dezorientate și se profită de orbirea lor. Ele se automutilează prin combustie pentru că cineva le-a învățat sintagma ”cui pe cui se scoate”. Dar n-au înțeles că nu era vorba de lemnele din carne, ci de idee, și se referea doar la bărbații imaturi, niciodată la o femeie serioasă. O femeie serioasă nu este albină.
Știm cu toții, studiile o certifică fără echivoc, realitatea o întărește jur împrejurul tău zilnic, că fiecare sabie nouă intrată îmbătrânește teaca între minim 6-9 și 12 luni. Dacă se depășesc primele trei decenii de viață la ”arzătoare” se mai poate pune un 30-40% lejer peste la fiecare calcul. Dar lucrurile acestea se văd și cu ochiul liber pe fața lor, pe trupul lor, pe mișcările lor, în vocea lor, pe reacțiile lor, bărbăția le cuprinde și învăluie opac, testosteronul revărsat des în cotloanele-i se impregnează în celulele ei definitiv și iremediabil.
Băiete, fie-ți milă de de ea! N-o jigni, ea oricum nu înțelege.
Copile, compasiunea ar trebui să-ți fie singurul sentiment. Nu încerca s-o cerți, s-o educi, s-o dădăcești, e inutil, e pierdere de vreme pentru amândoi. Asta era treaba părinților ei cu multe decenii în urmă, acum e prea târziu, nimic nu se mai poate schimba.
De ce ți s-a întâmplat asta tocmai ție, marele și puternicul bărbat invincibil?
Habar n-am.
Poate pentru că n-ai ascultat niciodată de unii mai experimentați și mai trecuți prin peșteri și păduri?
Poate pentru că ai ignorat beculețele galbene aprinse și pentru că ai găsit mereu justificări becurilor roșii aprinse non-stop?
Habar n-am, tu ai știut tot timpul mai bine, deși n-ai avut nici un sfert, poate nici o zecime, din experiența altora din jurul tău care-ți atrăgeau constant atenția și-ți dedicau finuț texte și articole.
Ce să faci acum?
Iar, reiau: habar n-am!
Dar parcă cineva ți-a spus mai demult, încă de la primele semne și ”arderi din greșeală”:
Întoarce-te cu spatele la ea și mergi fără să te mai uiți și întorci niciodată înapoi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.