De multe ori durerea vine din faptul că știi că nu poți salva pe toată lumea. Nimeni nu poate face asta, a încercat și Dumnezeu cu Isus și n-a ieșit chiar cum trebuia.
Este ca pe front, ca atunci când în plin război, în spitalul de campanie, militar organizat, ai triajul.
Acolo salvezi pe cei pe care poți să-i salvezi sigur și imediat.Nu poți să salvezi și astfel trebuie să îi lași să moară pe cei cărora nu ai ce să le mai faci pentru că rănile lor sunt foarte complicate sau multe. Și ar fi foarte greu și costisitor să te concentrezi doar asupra câtorva bolnavi și să pierzi răniți mult mai ușor de salvat și mai mulți și mai receptivi.
La fel se întâmplă și cu cei care o anumită mentalitate și un fel de a fi gândi de decenii anchilozat. Viața lor este rezultatul concepțiilor și a gândirii pe care au deținut-o și astfel au acaparat-o. Spune-mi cum gândești ca să-ți spun cum vei fi derivă din spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești.
Este complicat să-ți instalezi și să dobândești o mentalitate nouă și o perspectivă diferită asupra vieții doar citind câteva cursuri sau cărți sau podcasturi sau sfaturi de viață de la alții. E aproape imposibil.
Ca să poți să beneficiezi de o nouă paradigmă, de multe ori este nevoie ca la un program nou de calculator: trebuie să ștergi tot ce a fost înainte, să golești conținutul vechi greșit sau depășit, degradat, fermentat, stricat și să introduci conținut nou, valoros, autentic, total altfel organizat.
Noul program care îți va da o nouă direcție și o nouă perspectivă asupra vieții are nevoie de instalare și rulare, nimic nu se face peste noapte. Răbdarea e obligatorie.
Dar lucrul acesta, de cele mai multe ori, este extrem de dureros și pentru majoritate de neacceptat. Este ca atunci când scoți un bandaj de pe o rană. Sigur te va durea. Viteza contează.
Ca să pot să tratez o rană în continuare trebuie să dai la o parte infecția sau bandajul cu tot felul de fluide deteriorate și deteriorante. La fel se întâmplă și când ai o fractură sau dacă nu s-a sudat osul cum trebuia. Trebuie să rupi iarăși, să fracturezi din nou calusul greșit format, și apoi să pui la loc lucrurile în poziția dreaptă, corectă, sănătoasă. În ortostatismul inițial solicitat și care este atât de greu de menținut.
Salvezi ce poți și mergi mai departe.
Oricum va fi dureros.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.