Azi am făcut a doua ciorbă fără nici un fel de ajutor. Am ieșit de trei ori din casă, am tot uitat câte ceva, dar s-a făcut până la urmă. Și aragazul e murdar ca la porci, nu-i mirare.
Ciorbă de vițel, dreasă și acrită cu lămâie. E mai ciudățică, dar nici bucătarul nu-i mai breaz.
Nu știu dacă este bine sau rău, pentru că n-a trecut nici o lună de la prima.
Da, e bună și ciorba asta, mai fină și mai gustoasă decât debutanta, dar în ritmul ăsta nu știu unde voi ajunge...
Îți este ușor să citești ce scriu acum. Ai început să citești și ”printre rânduri”. Știu că vei fi de acord cu mine din ce în ce mai des. Citești și ceea ce n-am scris încă, texte ce sunt abia în ciornă în capul meu. De cele mai multe ori ai să înțelegi exact la ce mă refer. Curând ai să înțelegi totul. E ok. E normal. Era și timpul. Doar ți-am promis...
Pai unde sa ajungi?! Sa il detronezi pe Jamie :))
RăspundețiȘtergere