Dacă am greșit?
Dacă noi nu avem neapărat o misiune venind pe acest Pământ?
Dacă nu există nici o menire clară, bine definită pentru fiecare?
Dacă, de fapt, singura noastră destinație și obligație este, cum am mai scris, să ne căutăm și găsim fericirea, zâmbetul, liniștea, mulțumirea?
Nu trebuie ca toți să avem o preocupare lucrativă.
Nu trebuie ca toți să avem o misiune în viață.
Bucură-te de călătorie, savurează fiecare zi, trăiește fiecare moment în plinătatea lui, fii atent la semnele de jur împrejur. Ele îți vor arăta calea. Universul îți va da semnalul, verde sau roșu, în funcție de cât de pregătită ești pentru a fi utilă bunului mers general.
Până atunci: zâmbește și bucură-te de viață, exact așa cum este ea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.