”Te crezi Salvatorul Patriei? Sunt multe (pe) care nu le știi...”
De ce ajut și dau o mână de ajutor?
De ce încerc să salvez băieți și bărbați?
De ce susțin calea cea dreaptă și convenționalismul natural?
De ce îmi răcesc gura degeaba scriind aici zi de zi încercând să transmit și promovez ortocrația și valorile etice și morale perene?
Pentru că așa trebuie.
Să fac toate acestea este normal.
Tu ar fi trebuit să știi asta deja.
Știu, ai să mă întrebi ce-mi iese mie din generozitatea asta. Mă așteptam să te gândești la asta.
Câștig ceva din treaba asta?
Nu. Nu prea, de fapt.
În principiu nu, dar sunt momente în care câștig niște bani, consolidez niște relații, sunt recompensat în barter.
Dar oricum așa-zisele plusuri sunt colosal mai mici comparativ cu consumul de nervi, atenție și timp pe care eu le depun irecuperabile în slujba acestor activități. Iar timpul este, așa cum bine știm, cea mai valoroasă resursă și neregenerabilă. Dacă s-a scurs, s-a dus! Mie nu-mi mai dă nimeni anii 2000 înapoi oricât de mult m-aș ruga și indiferent cât de ”băiat bun” aș fi.
Ok. Atunci de ce continuu să fac asta?
Simplu:
Pentru că asta trebuie să fac.
Este datoria mea ca bărbat și am să mă achit de ea până la ultimul șfanț și ultima secundă.
Că s-ar putea s-o trec exclusiv în privat curând, asta rămâne de văzut și acționat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.