Transfăgărășan-Cheia-Slănic 2015

Din șaua calului toate se văd altfel. Viteza te face atent la detaliile vitale și ignoră nesemnificativul. Lipsa centurii de siguranță este cel mai sigur mod de a trăi viața. Abia atunci înțelegi că trebuie să fii și atent și precaut și liber și lacom. 
Iar când te oprești, după ce realizezi că ești viu în continuare deși cauciucul e utilizat pe 90% din semirotundul lui, abia dacă a mai rămas sub un centimetru dreapta-stânga, deși te-ai mângâiat cu doamna cu coasa pe obraz, vezi mult mai clar natura, omul de lângă tine, cerul. Parcă vezi cerul pentru prima oară. Ești ca ieșit dintr-o cavernă după mulți ani.
Da! Cerul ți se pare fantastic de frumos. Iar din el, din cer, cecerfrumos!, parcă, ți se revarsă în sânge bucuria de a trăi. Știi cum e să râzi pe munte ca și cum tocmai ai băgat un cui baban? Bucuria care ar trebui să-ți fiu singur scop și țel în viață.
Aerul tare de la 2000 de metri te îmbată. Când scoți casca, te bucuri de trei ori:

Răbdarea pasiunii amoroase

Greu e până o porneşti. Foarte greu. Infernal. De aia trebuie să ai răbdare. Mereu şi oricând. Tot timpul să aştepți să se coacă. Matură e mai gustoasă decât verde-strepezitoare.

Estivală matinală mieroasă

Cred că așa este frumusețea vieții: ca să poți să ajungi să savurezi răcoarea îmbătătoare a răsăritului de Soare, trebuie mai întâi să treci prin furcile caudine ale arșiței dinaintea apusului.

Priviri de sus, perspective interioare

Se poate verifica sufletul, inima, caracterul și integritatea morală a unui om prin felul în care tratează un inferior, de oricare fel ar fi el. Fie valoric, ori tehnic, fizic, moral, ierarhic sau spiritual. Mai ales spiritual. Este una dintre cele mai pure evaluări ale unui om. Cea care nu dă greş niciodată.

”Dă-i puterea lui Ion, sau lui Andrei... și ai să vezi ce fel de om e.” - așa suna, aproximativ, o vorbă din bătrâni.

Prezentul este tot ce contează

Ignoră orice altceva. Concentrează-te cât poți, știu că nu-i ușor pentru că nici mie nu-mi reușește mereu, doar pe ”acum” și ”aici”. Pe momentul prezent.
Sună banal. Știu asta. Chiar așa și este. Dar câți și conștientizăm asta? Câți înțelegem cu adevărat valoarea colosală a prezentului? Câți și aplicăm în viața de zi cu zi? Câți suntem mereu, zi de zi, atenți la momentul prezent și la aici?

Lasă coaja, vezi mai întâi ce gust are!

Când primești un cadou, frumos și civilizat este să desfaci ambalajul pe loc și să te uiți să vezi imediat ce ai primit. Pe mine mama așa m-a învățat. Că mulțumești sau nu ulterior, că schițezi un zâmbet de bucurie sau nu, astea chiar nu mai contează acum.

De aceea, te rog din inimă:

Adoratele - iubirile ca ploile de vară

De mic copil mi-a plăcut mult ploaia. Acum, măgar bătrân, dar încă în vigoare, tot îmi plac ploile de vară. Sunt puternice, de scurtă durată în general, răcoritoare, relaxante, liniștitoare în mijlocul caniculei clasice din anotimpul cald. 

Dialoguri matinale la ceas aniversar

- Dacă nu-ți zic, sunt nemulțumită. Dacă-ți zic, știu că ai să râzi de mine, știu că nu ții la astea, dar simt că te bucuri undeva în sinele tău. Cum să procedez cu tine?

Nedreptate şi eroare colosale

Ca să închid polemica iscată zilele trecute:

Simplu. Mai simplu!

Viață nouă

Am fost un ștrengar, ca să nu zic un fustangiu, și nici o femeiușcă n-a riscat să-și lege viața și viitorul de mine. Și câteva au avut dreptate. Copilele, fetițele.
Cum să te legi la cap de un zănatic, de un zăpăcit, de un aiurit, de un infantil, când nici tu nu ai toate problemele rezolvate? E de înțeles și de apreciat maturitatea și inteligența unora. 

Cea mai grea perioadă

Momentele cu adevărat dificile sunt mereu cele imediat premergătoare întâlnirii, luptei, examenului, meciului, confruntării. Sunt acele săptămâni, zile, minute sau chiar secunde, fix înaintea evenimentului la care trebuie să fii parte sau actor.

Pregătirea unui astfel de eveniment presupune muncă. Multă-multă muncă.

Când soacra - da, ea - nu. Şi viceversa.

Una dintre multele mele binecuvântări, mereu impecabilă de fiecare dată:

Ciudat, cumva unic, dar potrivit

Dureros nu este neapărat atunci când te desparți, ci mai degrabă momentul când constați că celălalt și-a găsit ușor și rapid fericirea în brațele altcuiva.
Trist nu este că ești singur(ă) o vreme, este chiar util și bine, ci să nu știi să trăiești și să apreciezi beneficiile indiscutabile și rare ale solitudinii.
Grav nu este să tot întâlnești mereu parteneri nepotriviți, rău este să te oprești din a da altora, și a-ți da și ție mereu, șanse.

Să-ți placă negativele mai întâi

Cred și simt că este mai important și cu adevărat valoros și util să accepți și eventual să înghiți defectele, părțile întunecoase și micile derapaje ale persoanei iubite. Dacă o iubești.

Părțile frumoase, zonele luminoase și aspectele iubibile sunt perfect vizibile tuturor și le vor îndrăgi toți și toate. Aia știu și eu...

Atent(ă)

Caracterul unui om îl poți cunoaște cu adevărat doar în momentele grele: pe front, în închisoare, la boală grea, după pierderea cuiva foarte drag sau extrem de apropiat sufletește. 
Dar cum noi nu ne lovim prea des de astfel de momente este posibil să nici nu putem desluși lesne caracterul cuiva. 

Rochițar torid topit

Bine, bine, recunosc! Nu sunt chiar fustangiu. Nu d-ăla veritabil. Cel puțin nu vara.

Taie din ele, nu băga ca înecatul!

De cheltuieli vorbesc aici. Da, ar fi super să găsești puterea să tai din ele.
Și cred că este bine să nu bagi muncă, valabil la orice altceva, precum înecatul. Tot ce-i prea mult strică. Dar tu știi asta deja.

Erau prieteni din copilărie. Se cunoșteau foarte bine unul pe celălalt. Și-au petrecut mare parte din timp împreună, au învățat cam aceeași școli, au atins aproximativ aceleași poziții de management în corporații, au avut cam același genuri de afaceri pe care le-au încercat, au câștigat mai mereu cam aceeași bani în viață, dar unul a agonisit imobile și zâmbete pe buze în timp ce celălalt a cheltuit într-o veselie pe haine scumpe, vacanțe în locurile cele mai exotice, femeile cele mai atrăgătoare și mașinile cu cei mai mulți cai. Acum, ”mână largă” are o nevastă drăguță, nu manechin, dar drăguță - am zis, care-l întreabă zilnic, mai în glumă, mai în serios: 

Noi, ai noștri

De ce nu mă cert și nu intru în polemici inutile cu cei care atacă și/sau resping sau ironizează gratuit și fără argumente orice idee sau stil de viață propus de către cineva? 

Sunt alții mai meseriaşi. Şi incognito

Nu mă mai miră şi nici nu mă mai deranjează faptul că eu sunt golan, fustangiu şi ostentativ uneori. Cred că m-am cam obişnuit cu viruşii. Şi chiar aşa: cum altfel să fiu...?!?

Ciudat, distractiv şi interesant este atunci când constat, cu bucurie, că există bărbați "cuminți", "de casă",  care îmi dau "clasă". 
Lecțiile le-am luat deja. Eu. Sper că și ea.

Nu scapă niciunul

- Râzi tu, râzi, Harap Alb, dar nu este râsul tău.
- Dar eu sunt Negru.
- Vei albi curând, nu te-nfoia aşa.

Mai vedem...

"Mai vedem..." este gura de oxigen şi miere pentru optimist şi cucută şi fiere pentru pesimist.

Când tu ești timidă, alta are un orgasm

Dacă tu n-ai curajul, plăcerea sau dispoziția să-i zâmbești, alta sigur o va face.

Temătoare iubitoare

Simți cum pierzi controlul. Înțelegi ce urmează.
Simți cum se rupe aderența. Auzi pârâitul sinistru.
Ești ca pe derdeluș la vale pe gheață, n-ai cum să te oprești până jos. N-ai cum!
Simți că frânele nu mai țin, deși pedala este zdrobită de podea, viteza parcă se mărește în contră.

Ești ceea ce vorbești

Umblă de curând o nouă teorie, veche de milenii, precum că totul pe lumea asta ar fi energie. Toate obiectele, natura, animalele, pietrele, oamenii, fenomenele meteo, tot, absolut tot ar fi o formă de energie sub diferite forme sau frecvențe. Și se mai spune că această energie se poate influența în bine sau în rău chiar prin vorbele și gândurile noastre.

Sfaturi pentru amanții începători

Eu am început să fustangesc cam pe la douăzeci și ceva de ani. Tocmai se terminase relația cu prima mea iubire și dădusem cu nasul de libertate. După patru ani și jumătate de cușcă am fost fascinat să constat că există, habar n-aveam, o grămadă de alte cuști, căței, cățele și felurite lese, zgărzi, botnițe și chiar bice și cătușe...

Tânjiri secrete

Să te gândeşti că ai să iubeşti o frumoasă şi deşteaptă femeie, o mare şi indiscutabilă stăpână a literelor, când tu nu ştii a pune nici virgule, este, cred, o blasfemie.

Cu bani mulți o rezolvă orice prost

Şmecheră, capabilă şi cu adevărat valoroasă este persoana care se descurcă cu bani puțini sau fără. Sau cu "mai puțin", din orice. 
Dar păstrându-şi zâmbetul pe buze, relaxarea în minte şi muşchi, sufletul liber şi curat.

Cu bani mulți se descurcă oricine.

Femeie tânără, bărbat sănătos?

- Oare ce vrea de la mine? - mă întreabă inocent ea, dar mustind natural de acel jenesaisquoi al tinereții unei femei bine.
- Ghici! - i-am răspuns eu oftând.

Ajutorul nesolicitat și dăruirea

Eu am forțat cu ajutorul benevol pe mulți dintre prietenii și rudele mele. Le ”băgam pe gât” binele cu de-a sila. Nu am făcut bine. Dimpotrivă. Am făcut foarte rău.

De ce merg la sală şi fac sport des?

Pentru că o femeie transpirată şi zâmbitoare făcând sport este de 3,14 ori mai sexy decât oricare alta aranjată, boită, dichisită, tencuită, într-un club, bar, mall.

Şi da, desculță sau în adidaşi este mai bine decât pe tocuri. 
Şi pentru mine, şi pentru ea.

Fă-ți plăcerile, lasă gura lumii

Chiar nu contează câți te plac, admiră, susțin sau suportă. Chiar nu contează. Deloc.
Dacă nu este nici măcar unul suporter, fan sau admirator, dar ție îți place ceea ce faci, mergi cu încredere înainte în hobby-ul sau pasiunea ta.
Când vei sta în fața sufletului tău, la vreo analiză onestă sau judecată interioară sau finală a vieții tale, vei fi oricum singur(ă).

Un strop de inimă

Virgule unde trebuie pun mulți, suflet unde este cazul..., mai puțini.

Invizibil

Merg des la sală. Îmi place să fac sport, să alerg, să înot, să transpir, să gâfâi, să scot limba și să calc pe ea de oboseală. Simt cum întineresc, nu-i doar o expresie, cu fiecare oră de mișcare făcută, iar zâmbetul care iese din adâncurile mele și se întipărește pe chip este neprețuit.

Pe ea o văd mai rar în ultima vreme. Dar de fiecare dată o admir. Sportivă, fit, determinată, însă rareori zâmbitoare. Eu o plac. Puțin. O salut de fiecare dată când ne întâlnim. Ea crede că vreau s-o agăț și răspunde doar uneori. Și atunci în doi peri și ușor ofuscată de salutul meu constant.

Blestemul obișnuinței sau mitul peșterii (Platon)

Nu este absolut nici o problemă să bei ca porcul, să mănânci ca boul, să pierzi nopțile în fum, gregaritate sterilă și zgomot asurzitor. 

Nu te verifică nimeni că muncești mult prea mult pentru a îmbogăți și ferici pe alții, pentru a te degrada și pierde pe tine fizic, material, spiritual și psihic.

Nu se supără nimeni că nu faci nici o mișcare, nici un fel de sport, nimic. Că mall-ul, apartamentul și clubul îți sunt altare, iar aerul liber, cerul, apa și Soarele - vagi cunoscute și complet ignorate uneori.

Cel mai bun prieten

Mulți cunoscuți ai mei se laudă, dar unii chiar au mulți prieteni. Când i-am întrebat care este cel mai bun prieten, mulți au ezitat să dea răspunsul. Unora le-au trebuit câteva zeci de secunde sau chiar minute bune să răspundă ferm.

Ea matură, eu copil

Nu-mi este atât de ciudă că n-am cunoscut-o eu când ea era mai tânără, cât îmi pare rău că nu m-a cunoscut ea când eram eu mai matur.

Cărți și gantere

- Ce bicepşi frumoși ai! zise ea spărgând gheața cu un curaj rar şi delicat.
- Mulțumesc! Ridic sute de tone anual - răspunde el mândru şi completează rapid, de complezență:

Evrika!

Cunoașterea este zero barat fără înțelepciune, dar mai ales fără iubire sau dragoste.
Adică, dau un exemplu, degeaba cunoști să faci focul în sălbăticie cu cremenea și vreascuri uscate, dacă nu frigi repede animalul proaspăt vânat pentru iubirea ta ce te așteaptă cuminte, înfrigurată și pregătită în peșteră.

Lux şi opulență şezând

Să stai liniştit pe o bancă în parc la umbră, privind cerul şi păsările în zbor sau oamenii de lângă tine, ăsta este un lux orbitor şi opulent.
Pentru simplul fapt că mulți bogați nu şi-l permit.

Fuck them all!

Să fii încrezător nu înseamnă să crezi că toată lumea te va plăcea la un moment dat. 
Nu! Este imposibil.

Că ai să dai tu universul peste cap şi lumea va remarca într-un final ce valoare ai de fapt şi cine eşti tu cu adevărat. 
Nu!! Nici asta. Este infernal de greu şi inutil.

Politicienii şi haznaua generală tolerată

Foarte scurt despre politică şi cloaca generală:

1. Noi i-am votat, nu s-au paraşutat din cosmos.

Mai multe e mai bine - cu argumente

Eu am susținut mereu că "mai puțin" e mai bine. Cu teorie, argumente punctuale şi practică. Mie îmi este foarte bine așa. Sunt foarte mulțumit. 
Una şi bună, dar de încredere, frumoasă, capabilă, rezistentă și în toate mințile sau măcar cu ele în buzunar.

Am sugerat şi celorlalți. Cei mai mulți n-au urechi, iar cei care au nu le prea folosesc. Eşec. Al meu.

Lipit zbor şi mă hlizesc

Indiferent cât de tare-n gură sunt astăzi, am avut şi eu aripile rupte de câteva ori.
Le-am cusut, le-am lipit, le-am sudat. Sunt pline de lipici, scoci, şuruburi şi atele. Şi au durut. Rău, rău! 
Au fost multe momente crunte de durere.
Cine spune că n-a suferit niciodată, minte ori bravează.

Tăcerea poate fi de aur

Dumnezeu, sau mama, ne-a dat două urechi şi o singură gură. Oare pentru a putea asculta de două ori mai mult şi a vorbi doar o dată sau mai puțin ori deloc?

Autoiubire

Din ciclul "dacă nu mă alintă nimeni, pot să mă mângâi şi singur...":

Liber e noul legat sau doar al tău

Să-i dai cuiva libertatea de a pleca este poate cea mai pură dovadă şi declarație de afecțiune.

N-am cunoscut niciodată cățel fericit legat în lanț. Dar am văzut fericire imensă pe chipul și trupul multor căței scăpați din lesă sau din zgardă. Unii au rupt-o la fugă și n-au mai revenit, puțini sunt cei care, din comoditatea blidului zilnic, s-au mai întors la jug.

Floricele pe câmpii, hai să ...

Ştii aia cu steagul alb fluturat frenetic de după redută, care înseamnă şi te duce cu gândul la pace?

Cum se doarme cel mai bine

Există o grămadă de tehnici de somn. Toți cercetătorii, mai ales cei britanici, vin cu diverse teorii privind pozițiile cele mai bune pentru un somn odihnitor.
Unii spun că într-o parte, în poziția fetusului, este cel mai bine.

Adio, trecut! Bună dimineața, fericire!

Tot uitându-te în spate, mai de frică, mai de durere ori de dor, ai putea să calci într-un "noroc" proaspăt şi puternic mirositor. Dar asta ar fi bine.

Sărutul fiarei

Obișnuiam să merg în lungi drumeții pe munte cu ea. Una dintre cele mai bătute cărări în acea perioadă, între anii 2000 și 2010, am făcut-o de câteva ori bune, era cu plecarea din Bușteni, urcarea pe Jepi, Mari sau Mici în funcție de moralul zilei respective, Cota 2000 - Caraiman, traversarea jnepenișului de pe creastă, apoi stânga spre Piatra Arsă, treceam pe lângă baza de antrenament a atleților, și coboram spre Stâna Regală sau Poiana Soarelui (nu mai știu exact) și prin Sinaia pe sus din drumul rutier de la Cota 1400, pe lângă Furnica, prin pădure, înapoi acasă.

Pe loc e noul pas înainte

Să rămâi pe loc poate fi, de multe ori, un mare pas înainte.

Liber şi fericit

Bucuros voi mânca felia de pâine zilnic. Voi mulțumi pentru ea.

Nesincronizări

Eu beau apă, ea mănâncă "orice", că-i (încă) tânără.
Eu merg la sport, ea fanatizează nine2five.

Deslușim viitorul unei relații?

"Relațiile funcționează mai ales când partenerii se aseamănă în patru direcții: sociabilitate, maniere, conştiinciozitate şi sinceritate", asta au observat psi­ho­logii. Iar perechile ajunse la vârsta a treia împărtăşesc aceleaşi sisteme de valori: "Partenerii privesc situaţiile de viaţă într-un mod similar şi le evaluează aproape identic" - autor necunoscut.

Mai jos voi așterne cele trei semne elementare care, în opinia mea, arată cum va merge o relație în viitor sau dacă are sau nu șanse să meargă mai departe. 
Acestea sunt, sau pot fi, chiar indicatori prin care putem cunoaște calitatea unei relații.

La service cu dragostea de demult

Actuala mașină are deja doi ani în curtea mea. E remarcabil pentru ea, dar și pentru mine. Este o premieră. În general mașinile plecau cam la un an, maxim un an și jumătate. Unele nu prindeau nici șase luni.

Sărut fericit

O mare fericire poate fi şi electronică. 

Partenerul ca oglindă

O bună prietenă, din garda veche, mi se plângea zilele trecute că este siderată de alegerea fostului ei prieten de care s-a despărțit de curând. Despre care prieten eu am spus mereu, și pentru asta am fost aspru beștelit de fiecare dată de mai mulți din grupul lărgit de prieteni, că este un tip cel mult modest, dacă nu chiar un ratat, chiar dacă are funcție, bani și avere. 
Ea era mirată că el a ales s-o părăsească, aparent fără motiv și într-un timp extrem de scurt, după foarte mulți ani petrecuți împreună și având planuri de viitor „gârlă” - inclusiv o nuntă..., pentru o ”țoapă” - zice amica mea. Și că această țoapă n-ar fi potrivită pentru el, iar el ar face astfel o greșeală. Eu i-am mai precizat, încă o dată, că acea nouă doamnă din viața dobitocului este perfect potrivită pentru el. De aici au reînceput discuțiile aprinse...

Speranța

Prea multe dulcegării, ne ia de insulină. Gata, ajunge!
Hai și cu ceva mai blue, de la Svejk citire:

Mă-nțelegi?

Ce-și dorește orișicine și fiecare?

Nu bani, nu mașini, nu glorie, nu case, nu poziție socială. Nu. Nici măcar dragoste. Nu mereu.

Dar ce?

Activ și tonic

Când mă plictisesc, n-am nevoie nici de înghețată, nici de televizor, nici de ciocolată, nici de şaorma.

Decalogul anti-minimalistului

(sau al non-minimalistului, sau, pur și simplu, al lui Gică-contra-minimalismului):

1. Fii mereu activ, neliniștit, agitat, confuz și omniprezent în tot și în toate. Nu rata nimic!

2. Fii egoist. Singurul tău altar să fie persoana ta. Dă-i în plt pe ceilalți.

Mult prea mult

La noi în neam, de sărbătorile mari de peste an, se reuneau familiile în casa bunicilor din partea mamei. Asta se întâmpla la părinții mamei pentru că ai tatei au murit devreme, la începutul anilor 90. 
Erau acolo, la bunicii mei, mereu strânși cei doi frați ai mamei, cu câte doi copii, bunicii, tata, eu, sora mea. Uneori mai veneau niște unchi sau mătuși mai îndepărtate, dar mai rar. Adică minimum 14-16 persoane la fiecare Paște, Crăciun sau Sf. Nicolae (numele bunicului meu). 

Facerea de bine

Cel mai mult îmi place când cineva recomandă unui obez să mănânce nişte fructe şi legume crude mai des, iar supraponderalul răspunde imediat şi înțepat, uşor opărit: 

Piața și puterea dominantă a chiriașilor

Piața actuală este la cheremul chiriașului de peste 5-6 ani, imediat după căderea pieței imobiliare. Chiriașii pot solicita acum locuințe mai bine mobilate, mai bine utilate, mai noi, mai renovate. Ei pot căuta la același preț locuințe de închiriat mult mai aproape de centru. Chiriile în cartierele-dormitor sunt la pământ, iar cele din periferii sunt derizorii. Chiriașul este regele, el are banul acum, iar prețul chiriilor merge în jos.

Măcelul formatorilor de opinie

A fost o dată ca niciodată...

Se adunaseră toți acolo. Erau ziariști, bloggeri, scriitori, filosofi și filozofi, mari formatori de opinie. Era toată crema celor care ar fi putut să scrie sau să spună ceva ca să nu se ajungă la masacrul acesta. Europa ne privea siderată. Toate televiziunile importante de știri transmiteau live. Se repeta un episod identic din urmă cu doar câteva luni, dar atunci fuseseră uciși doar câteva sute de inși.
Și erau în marea lor majoritate politicieni și doar câțiva formatori de opinie.
Acum erau deja mii de cadavre. Și crimele continuau. ”Influencerii” care făcuseră jocurile infractorilor de la putere cădeau unul câte unul. Nimeni nu putea scăpa. Operațiunea fusese planificată, gândită și programată pas cu pas în ani de zile de obidă și furie.

Observ jur-împrejurul meu

Atât. Cu atenție. Cât mai des. Uneori chiar zilnic. Cum am scris și aici.
Dacă aș putea, și mă voi preocupa să fac asta conștient zilnic și mai de în aceeași zi, aș încerca să vizualizez mai bine fiecare lucru sau eveniment de lângă mine. Am realizat că făcând asta mai des, devin mai liniștit, mai calm, mai bun, mai liber, chiar și mai fericit uneori.

Spunem vara că 18 grade este frig.

Imunitatea copilăriei

Săptămânile trecute, dimineața devreme, nepoata mea, M.A., își pregătea rucksack-ul împreună cu maică-sa. Urma să plece într-o excursie de o zi.

Printre altele, au pus în bagaj următoarele:

- șervețele umede

- șervețele uscate

- soluție dezinfectantă pentru mâini

- sticlă de apă

- sticlă de suc

- șervețele speciale pentru ochelari (M. poartă ochelari)

- lichid special cu pulverizator pentru șters ochelarii.

Revederea după 19 ani

Am fost vinerea trecută la întâlnirea programată de mine cu doar două zile înainte. Sunt extrem de fericit pentru că, deși au promis că vin doar șapte-opt persoane, au ajuns până la urmă 13 sau chiar 14. Aproape câți au fost la revederea de 10 ani. Cu Cocky, singurul care juca fotbal la fel de bine ca mine, care a aterizat când lumea pleca și cu John Ross care deși n-a fost invitat, pentru că nimeni n-avea contactul lui, Dumnezeu l-a trimis la o întâlnire chiar în acea zi, chiar la acea oră, chiar în acel loc, cu noi.

M-am bucurat foarte mult că Mițișor a cedat insistențelor mele și a venit. Știu că are un program infernal cu serviciul, cu casa, cu tatăl ei și cu toate celelalte. A făcut un efort considerabil să ajungă, cred că de dragul și gura mea. Cred că dacă n-aș fi rugat-o mult n-ar fi venit vineri seara prin tot orașul aglomerat. Ea a reușit să mă emoționeze atunci, deși poate cele trei ”zâne” care-mi rupseseră frânele în clasa a noua și a zecea din trecut trebuiau s-o facă. Dar viața de aia este frumoasă pentru că-ți oferă surprize atunci când te aștepți mai puțin. 

Influențe faste

Părinții m-au îndrumat să muncesc mereu. De mic copil am lucrat prin gospodărie cot la cot cu ai mei, ulterior am spălat vasele și dușumelele în restaurantul tatălui meu ani de zile. Când am fost “promovat” la “pahare”, după vreo 2 ani de vândut înghețată și munca de jos din bucătărie, la spălat vase și podele și la curățat cartofi, am fost extrem de fericit. Până să ajung să servesc la masă – atunci am văzut-o ca pe cea mai mare realizare a vieții mele – au trecut mulți ani. Aveam 15-16 ani și credeam că sunt “cineva”. 

Model

Cum să fie, cum să fie...?!?
Ca o cafea cu lapte şi o brioşă lângă. Plus un pahar de apă.
Adică: bună, blândă, caldă, iubitoare, înțelegătoare.
Bună dimineața!!!

update 2018: nu mai este nevoie de brioșă.

Update 2019: nu mai este nevoie nici de lapte.

Simplă, neagră, tare - e suficient.

Maria şi surzii

Surdul n-aude, dar le potriveşte.
Slănic, linişte, relaxare, flori cu bulbi sau fără:
Maria, copil: Ce flori sunt acestea?
Geluțu, surd: Bujori.
Maria, copil: Au rădăcini?
Geluțu, surd: Nu, nu-s crini...

Ca fata mare la măritat

Este evidentă o grabă. O grabă teribilă și care aduce cu sine posibilitatea greșelii. De multe ori sau de cele mai multe ori.
Cunosc multe fete cumva frumoase, relativ cuminți și cu ceva prin cap. Nu prea multe, doar atât cât trebuie, dar unele au compensat cu averea familiei sau cu o imagine glamour. Și așa cum știm cu toții, fluturii de noapte trag la bec. Mulți se ard și strică și lampa.
Așa că drumul până la alesul inimii și altar a fost extrem de scurt sau n-a existat pentru vreo două. Pentru că au ales din primul. Din primul, da, nu din primulă. Aia-i o floare. Frumoasă, de altfel.

Felicitări și urări goale

Cu aniversările zilelor de naștere este o întreagă nebunie. Eu, de ziua mea de naștere, o sun pe mama și-i urez eu cele bune și-i mulțumesc că m-a purtat în pântece, m-a născut și crescut frumos și (relativ) sănătos. Ea poartă toate aceste merite. Eu n-am nici o calitate pentru a primi felicitări de ziua mea.

Mă miră, iar la cei apropiați, care mă și cunosc și-mi cunosc punctul de vedere, mă irită, uneori, felicitările transmise pe telefon, pe Fb, pe sms, sau prin viu grai cu ocazia zilelor de nume: sf. Vasile, Ion, Ștefan, Dumitru, Gheorghe...

”La mulți ani!”. Care ”LMA”? Ce legătură are ziua numelui cu mulți ani?

Sunt unic

Adâncă, inspirat de Ana:

Toți prietenii mei sunt ori însurați, ori divorțați, ori cu copii, ori cu burtă.

Eu sunt singurul fabulos, atrăgător, magnific, deştept şi neluat. Încă. :-)

Aaaaa, încă ceva, era să uit: şi modest!

Ce-i aia iubire?

Să-i dai cuiva libertatea de a pleca este poate cea mai pură dovadă şi declarație de afecțiune și dragoste.

P.S. (oct-noi 2015):

Dar s-o faci repede, preferabil din prima, fără tărăgănări și tertipuri, nu după ani de hăituială, amenințări, jigniri, procese și pierderi ireparabile.

Știi ce-i aia?

Ai cunoscut faza asta de iubire?

Nu?

Atunci dă-i drumul!

Școala altfel la Călărași

Am fost invitat de Petronela B. acum vreo trei săptămâni să le vorbesc elevilor ei despre ”Ideal și speranță într-o lume pesimistă”. A fost o temă aleasă pentru prima zi a săptămânii ”Școala altfel” la clasa a XI-a.

Petronela este profesoară de limba engleză și ”diriga” mult iubită a unei clase cu profil de pedagogie la un liceu din Călărași. Petronela și-a dorit foarte mult să insufle copiiilor ei o atitudine pozitivă, proactivă, energică. Să-i înarmeze eficient împotriva momentelor mai dificile din viață, să-i pregătescă pentru a fi puternici și independenți în viitor. Ea este genul acela de profesoară cu dăruiri și har, cu chemare pentru această meserie delicată de formator de oameni, mânată de pasiune pentru ceea ce face și iubire pentru învățăceii săi. M-a rugat să vin și să le vorbesc puțin elevelor ei așa cum vreau eu, n-am avut nici un corset, nici un ghidaj. Chiar m-am temut că eu, gură slobodă și cu un vocabular colorat de sportiv, voi strica pe acei copii sau voi scăpa vreo perlă sau vreo poantă mai deochiată. Se pare că am avut noroc...

Vezi-ți de treaba ta!

Chiar ți-ai rezolvat tu toate problemele tale și ai acum timp să te ocupi de alții?
Crezi că are cineva nevoie de sfaturile și părerile tale?!?
Ai să îndrepți tu cocoșații? Ai să rezolvi tu vreo problemă scriind în eter sau oriunde altundeva? 
Ai să miști tu ceva în țara asta din spatele unei tastaturi? Unde? Pe Fb?