Rău nu este să munceşti degeaba sau pe bani mici.
Majoritatea asta facem, inclusiv cei din top management cu zeci de mii pe lună.
Ne vindem timpul, creierul, trupul, sănătatea, libertatea, viitorul.
Cel mai ciudat este că ne vindem timpul despre care spunem că este cel mai valoros.
Păcat este să viețuieşti degeaba.
Şi să mai şi fii mereu nemulțumit(ă) şi neliniştit(ă) de to(n)ți şi de toa(n)te.
Ideal ar fi să trăieşti oricum, fie degeaba sau cu folos ori foloase.
Fie ele materiale, imateriale, trupeşti sau oricum altcumva vrei sau îți doreşti.
Cum să trăieşti?
Sau cum se trăieşte?
Habar n-am. :-) ❤
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.