”- A pornit mai repede anul ăsta!
- I-am ținut bateria pe redresor toată iarna și am făcut și focul sub ea ca la camioanele de pe vremuri...
- Ai ieșit cu ea?
- Tocmai mă întorc de la sală și am fost cu ea.
- Mănuși, geacă, bocanci.
- Mănuși doar dimineață, la retur nu le-am mai pus. Geaca nu, bocancii i-am aruncat după Transalpina de anul trecut.
- Când i-ai făcut ITP-ul?
- Nu l-am făcut.
- RCA?
- Nici.
- Și ai mers așa fără?
- Nici benzină n-am, nici talonul nu-l găsesc, dar am alergat-o bine azi pentru prima oară anul ăsta.
- Omule, pasiune, nu glumă! Te admir.
- Pasiunile merită totul. Mai ales astea nativ nervoase, bicilindricele, dar docilizate, dresate.
- My man.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.