Un bun amic traversează o perioadă mai dificilă în căs(z)nicie și mi se plângea zilele trecute, acum vreo lună și ceva, că el face tot ce trebuie, tot ce ține de el, că e fidel, că duce toți banii acasă, că nu ridică nicio pretenție, că ajută la toate prin casă, că e un băiat extraordinar - în concepția lui.
Și totuși...
Soția lui este mereu nemulțumită, mereu țâfnoasă, mereu nervoasă, mereu cu pretenții din ce în ce mai mari și relația lor scârțâie din toate încheieturile, iar el crede că lucrurile sunt destul de deteriorate.
Am încercat să îi explic blând, atunci când m-a întrebat retoric a cui e vina, că este exclusiv și numai și numai vina lui. S-a uitat profund mirat la mine, șocat chiar, cu ochii mari ca de pisicuță curioasă, ca și cum l-aș fi lovit cu bâta în moalele capului.
”Ce fel de prieten îmi ești?” m-a întrebat pe nerăsuflate amicul.
I-am spus că nu cred în prietenul bun care susține la rele pe prietenul său. A belit ochii și mai larg.
I-am mai transmis că este un beta autentic, cu inserții solide delta și gamma, că este un mare dobitoc de primă mână și că a învățat-o prost de la început de când a luat-o.
Și că este exclusiv vina lui că relația merge prost.
Apoi m-a atacat cu eterna întrebare:
”Bine, bine, nu mai da în mine, ce e de făcut? Ce mai pot face ca să salvez căsnicia?
I-am răspuns cu clasicul ”Habar n-am!”.
Sau, mai exact, am completat:
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max