sâmbătă, 16 iunie 2018

Prieten. Prieteni.

Prieten este cel căruia îi poți împărtăși cele mai negre stări și dileme și este cel care nu te judecă pentru ceea ce gândești, faci, suferi. Oricum să judeci pe cineva este un păcat. Doar Doamne-Doamne are puterea și căderea să ne judece faptele și vorbele. Gândurile ar trebui să ni le judecăm și singuri. Dar să persiști în același gen de greșeală și să repeți cam aceleași erori știi cum se numește, nu?

joi, 14 iunie 2018

Crypto echilibru.

Piața crypto este o necunoscută pentru majoritatea marilor investitori. Bursa este o junglă și în ea se aplică același principiu: pentru ca unul să câștige, altul trebuie să piardă. Nu putem câștiga toți, asta ar trebui să fie clară, mai ales dacă ai împlinit optsprezece ani. În mod normal, cam de pe la patrusprezece ani ar fi trebuit să fie clară asta.

Pot să vă spun că cei care au investit în cryptomonede, în cele mai stabile și mai cunoscute, la începutul lui 2017 sau chiar sfârșitul lui 2016, aveau la începutul lui 2018 de câteva sute sau chiar de câteva mii de ori mai mulți bani în cont chiar fără să tranzacționeze absolut deloc. De acord, nu toate cryptomonedele au performat, unele au mers în jos, dar cele mai valoroase au crescut fabulos. Dacă unii au mai și tranzacționat cu cap și viziune, atunci profiturile au fost cu trei cifre sau chiar cu patru.

vineri, 8 iunie 2018

Dorul de la 7651 km.

De ce absolut toate femeile, de ambele sexe, pe care le-am iubit sau avut aproape sau în afaceri cândva undeva, doar după ce ne despărțim și ajung undeva departe, de exemplu la peste 7651 km, își dau seama că mă iubesc și ele mult, că-mi duc dorul, că-mi simt lipsa, că au greșit față de mine și că-și recunosc răutățile și că-și dau seama de asta și că le pare foarte rău?

De ce?



miercuri, 6 iunie 2018

Crypto - potențial bun în debut.

Sunt doar alte gânduri personale și rezultate ale experienței proprii în trading divers și investiția în cryptomonede. Nu sunt sfaturi de investiție și nici sugestii de trading, nimic profesional. Totul este doar o poveste și să sperăm că o vom face să fie frumoasă până la capăt sau până la exitul în superprofit.

vineri, 1 iunie 2018

Blockchain-urile și cryptomonedele - prima postare.

Aceasta este prima mea postare despre blockchainuri și cryptomonede. Nu dau sfaturi nimănui, nu recomand nimic și nicăieri, doar aștern niște gânduri și planuri pe care le trec prin creier și uneori și prin suflet. Eu știu că piața aceasta este încă în faza de debut, cryptoworld este încă un bebeluș, și simt că are un potențial fabulos în anii următori. Tu fă-ți planurile tale și urmărește-ți instinctul tău!

Nu ascund faptul că sunt un fan al cryptomonedelor și că sunt încrezător în viitorul lor de peste câțiva ani. Nu toate vor avea succes, dar cele care vor rămâne în picioare peste anul acesta și vor trece cu brio peste mijlocul anului viitor, acelea vor fi valoroase și de viitor.

luni, 7 mai 2018

Rău cu rău, dar mai rău...


1 mai 2017
Se scutur florile de măr, mi-e tare dor de al tău păr...
Rău cu rău, dar mai rău fără rău.
Din totdeauna m-am simțit bine în preajma femeilor și mi-am dorit să am cât mai multe pe lângă mine. Dar vremea trece, lucrurile se schimbă. Nu neapărat în bine.

duminică, 6 mai 2018

sâmbătă, 5 mai 2018

Dedesubturi blânde

Cele mai tari lovituri în bătăile de stradă sunt date de novici în lupte, dar care în abisul fricii au dat-o instinctual excelent.

Cred că în multe mici și nevinovate ironii, acidități sau sarcasme lente și apăsate, spuse pe îndelete, se pot ascunde mari și usturătoare regrete, melancolii, tristeți sau chiar frici ori fobii.

Nerefuzabila mamă cu copil

Dacă vine la mine un copil sau un adolescent și mă roagă ceva, sau îmi cere ori solicită un ajutor, bani sau bunuri, fără să se consulte sau sfătuiască în prealabil cu  mine, îl refuz politicos.

vineri, 4 mai 2018

Plopul pere și porcul zboară

Vom mai găsi bărbați-bărbați când s-or mai face femeile-femei.

Frica și neînfricarea.

Trebuie să admit că eu sunt oarecum un tip fricos. Cumva. Oarecum. Cel puțin la început. Înaintea debutului oricărei acțiuni simt o frică colosală de multe ori. Știu, nu se vede, dar eu îți spun ce-i în sufletul meu chiar dacă puțină lume știe asta.

Când intru într-o clasă să vorbesc copiilor și văd ochișorii lor avizi de informație și încredere, da, fix atunci, o frică colosală mă cuprinde. Poți să-i spui și emoție sau trac.

Când mă întâlnesc prima oară cu o doamnă în vederea unei relații sentimentale, când îi văd ochișorii dornici larg deschiși spre suflețelul ei, da, chiar atunci!, mă învăluie o furtună de gheață de frică. Poți să-i spui și emoție sau trac.

joi, 3 mai 2018

Din timp. Cherna more, cherna!

O maturitate şi o bătrânețe liniştite şi îndestulate cred sunt răsplata unei tinereți chibzuite cu înțelepciune.

Cămin

Răbdarea să fie piatra de temelie. De aici pleacă toate bunele și zâmbetele pe termen lung.
Încrederea nestrămutată că va fi totul bine dublată de curajul bine ponderat, ambele în acțiune, nu în reverie, să fie stâlpii de rezistență.

miercuri, 2 mai 2018

”Prieteni” mulți

Orice dobitoc are azi zeci de prieteni în viața reală și sute sau mii în cea virtuală. Toate aceste ”prietenii” sunt, în general privind, egale cu zero. Dar gregarul va afla asta abia peste douăzeci-treizeci de ani sau niciodată. Mai degrabă niciodată.

Calitatea unei relații de prietenie este dată de atenția și dedicația pe care o acorzi celuilalt. Acestea necesită timp și răbdare, iar noi știm bine că timpul înseamnă bani, pe când răbdarea nu mai are nimeni azi.

Sus-sus, la poalele câmpiei, spre litoral.

Degeaba urci tu la aer rar și ozonat, carnea nu vine după tine pe culmile golașe și austere. Oițele fragede urcă doar vara pe pajiști puternic înierbate, ele nu pot și nici nu vor să escaladeze înălțimi amețitoare. Nu le ajută și nici nu înțeleg rolul izolării și al solitudinii. Oița va fi fericită doar la grămadă în turmă, ea nu știe altfel.

Nu s-a văzut ascet zâmbitor, zen, rupt de lumesc, dar cu botul în cărniță și licori. Nu există, cine spune asta minte!

Dar de ce să fii ascet?!?

marți, 1 mai 2018

Curaj, găină!

Mi-aduc deseori aminte că este important să ai curaj. Atâta timp cât am avut curaj lucrurile au mers pe drumul cel bun.

Pe motocicletă este indicat să porți cască, pantaloni speciali, geacă, mănuși, cotiere, genunchiere, armură, bocanci și celălalte. Așa se recomandă și așa este bine pentru fiecare. Dar cum să mergi cu ele vara? Cum să simți plăcerea condusului calului când transpiri ca un câine pe tine? Eu n-am purtat niciodată mai mult decât minimul legal: casca. Dacă îmi era frig, doar când ieșeam din localitate, la viteze mari, îmi puneam uneori geaca specială de motor și bocancii. Vara merg deseori în șort și tricou prin oraș, cu o pereche de adidași sau gumari de apă și cască. Atât! Știu, nu sunt un exemplu bun pentru tineri, dar când am fost și în care domeniu?
Dacă este să se întâmple un lucru rău, poți avea tot echipamentul din lume și de cea mai bună calitate, gâtul se frânge indiferent de protecțiile pe care ți le crezi infailibile. Trebuie să ai grijă cum mergi mai întâi, abia apoi să te gândești la echipament. Îți poți rupe gâtul și căzând din stând pe loc cu motorul. Da, s-au întâmplat și din astea. Curajul bine ponderat are valoarea și savoarea lui.