Cea mai scumpă resursă nu sunt banii, ci lipsa de disciplină

Cel mai ieftin capital este cel pe care îl construiești înainte să ai nevoie de el.

Una dintre cele mai valoroase lecții pe care le-am învățat este aceasta.

Îmi amintesc o idee atribuită lui Bogdan Baltazar:

„Cel mai bun și mai ieftin ban este banul tău.”

Mi-a rămas în minte pentru că exprimă un principiu simplu, dar extraordinar de puternic.

Ori de câte ori este posibil, prefer să economisesc înainte de a cumpăra.

Nu doar pentru că evit costurile finanțării.

Ci pentru că îmi dezvolt o competență mult mai valoroasă: capacitatea de a amâna recompensa imediată în favoarea unui obiectiv mai important.

Paradoxal, de multe ori, după ce strâng suma necesară, descopăr că nu mai am nevoie de acel lucru.

Atunci înțeleg că problema nu era lipsa banilor.

Ci impulsul.

Timpul are un efect interesant asupra deciziilor.

Separă nevoile reale de dorințele trecătoare.

Cred că același principiu funcționează și în business.

Organizațiile performante nu cresc prin decizii impulsive, ci prin disciplină, răbdare și o alocare atentă a resurselor.

De multe ori, diferența dintre o companie solidă și una vulnerabilă nu este lipsa oportunităților.

Ci capacitatea de a spune:

„Nu acum.”

Experiența nu înlocuiește energia. Îi dă direcție.

La începutul carierei, aproape totul pare posibil.

Ai energie.
Ai curaj.
Ai dorința de a demonstra.
Accepți provocări fără să calculezi prea mult riscurile.

Și este bine că se întâmplă așa.

Fără această energie, puțini dintre noi am avea curajul să facem primul pas.

Privind în urmă, îmi dau seama că multe dintre cele mai importante decizii din cariera mea au fost luate cu mai mult entuziasm decât înțelepciune. Unele au ieșit excelent. Altele m-au costat timp, bani și liniște. Dar toate m-au învățat ceva.

Performanța fără principii este doar un succes temporar.

Cea mai periculoasă datorie nu se vede în bilanț. Se plătește în viitor.

Piața nu răsplătește întotdeauna pe cei care au dreptate. Răsplătește pe cei care își păstrează standardele chiar și atunci când este mai greu.

Oricine poate obține un rezultat bun din când în când.

Mult mai puțini îl pot obține fără să-și sacrifice principiile.

Iar aceasta este diferența dintre un succes întâmplător și o carieră construită pe încredere.

În business, întrebarea importantă nu este:

„A fost profitabilă această decizie?”

Întrebarea corectă este:

De ce liderii confundă viteza cu progresul

Viteza fără direcție este doar un consum scump de resurse.

În multe organizații, viteza a devenit o virtute.

Ședințe mai scurte. Decizii mai rapide. Inbox gol. Calendar plin.

Totul pare să se miște. Vânzările cresc. Rezultatele impresionează.

Dar mișcarea nu este același lucru cu progresul. Creșterea nu este același lucru cu sănătatea. Și o tumoare crește.

Profitul de astăzi nu garantează stabilitatea de mâine.

Un lider poate lua zece decizii într-o zi și, totuși, să nu o ia pe cea care contează cu adevărat. Poate accelera procese fără să schimbe direcția. Poate cere mai multă viteză unei echipe care, în realitate, are nevoie de mai multă claritate.

Volumele pot crește. Consistența și capacitatea organizației de a susține acea creștere pot scădea.

Liderii nu sunt evaluați după cât de repede aleargă organizația.

Liderii autentici sunt evaluați după locul în care conduc compania și după felul în care aceasta funcționează atunci când ei nu mai sunt în centrul atenției.

De aceea, înainte să accelerezi, oprește-te și întreabă:

Ne mișcăm mai repede sau mergem în direcția potrivită?

În rândurile următoare nu îți voi oferi răspunsuri.

Doar câteva întrebări.

Răspunsurile vor apărea singure. Poate la tine. Poate la mine. Ideal, într-o conversație între noi.

Diploma deschide o ușă. Competența o ține deschisă.

În ultimii ani am primit de multe ori același telefon.

„Cunoști pe cineva care angajează?”

La celălalt capăt al firului sunt părinți, rude sau prieteni preocupați de viitorul unui tânăr care a terminat facultatea și nu reușește să-și găsească un loc de muncă.

Întrebarea lor este despre angajare.

Problema reală este, însă, alta.

Am ajuns să confundăm, prea des, educația cu acumularea de diplome.

În business, nimeni nu te plătește pentru ceea ce scrie pe un document, ci pentru valoarea pe care o poți crea, pentru problemele pe care le poți rezolva și pentru modul în care știi să colaborezi cu cei din jur.

O diplomă certifică faptul că ai parcurs un program de studiu.

Nu garantează că poți rezolva probleme.

Nu garantează că poți crea valoare.

Nu garantează că cineva îți va încredința responsabilități.

Competența se construiește în contact cu realitatea:

Cum să rămâi prins în „cursa șobolanului” pentru tot restul vieții?

Rețeta este surprinzător de simplă. Iar mulți o urmează fără să-și dea seama.

Uneori, sarcasmul spune adevăruri pe care argumentele politicoase nu reușesc să le facă auzite.

Dacă obiectivul cuiva ar fi sabotarea propriei independențe profesionale, financiare și, în cele din urmă, a libertății de a alege, formula ar arăta astfel:

8 obiceiuri care te țin ocupat. Nu liber.

Există oameni care muncesc din greu ani la rând și totuși nu avansează.

Nu din lipsă de inteligență.

Ci din cauza unor obiceiuri care, repetate zilnic, devin o formă de dependență:

Mai puțin. Mai bine. Mai eficient.

Suntem învățați că performanța înseamnă adăugare continuă: mai multe task-uri, mai multe proiecte, mai multe achiziții. 

În realitate, performanța sustenabilă vine din eliminare. Din disciplina de a alege, din prioritizare.

În business, performanța nu vine din a face mai multe.

Vine din a elimina ceea ce nu contează:

În business, ca și în viață, valoarea atrage valoare.

Nu alegem parteneri, colegi sau colaboratori doar după ceea ce spun.

Îi alegem după valoarea pe care au construit-o în timp.

Caracterul.
Disciplina.
Responsabilitatea.
Stabilitatea.
Capacitatea de a evolua.

Acestea sunt active care nu se devalorizează.

Înainte să cauți partenerul ideal, clientul ideal sau echipa ideală, merită o întrebare mai dificilă:

Protejează-ți cea mai valoroasă resursă: liniștea minții.

Cea mai mare amenințare la adresa performanței tale nu este concurența. Este zgomotul pe care îl lași să intre în mintea ta.

În fiecare zi, ne protejăm parola, conturile bancare și datele personale.

Dar cât de atent ne protejăm liniștea?

Prea des permitem ca:

• critica neconstructivă,
• comparațiile permanente,
• știrile alarmiste,
• oamenii toxici

să consume exact resursa de care avem cea mai mare nevoie:

Femeia îți spune și arată tot

Mi-a luat câteva decenii ca să aud clar și să înțeleg profund ce-mi spuneau zilnic bătrânii în urmă cu 25-30 de ani:

O femeie îți va arăta absolut tot ce ai nevoie să vezi și să cunoști. Cu o singură condiție: să ai ochii deschiși.

Peste 95% dintre bărbați se nasc și mor cu ochii închiși. Ei sunt pur și simplu orbi la evidențele afișate ostentativ de femei la vedere.

Femeia poate minți uneori cu gura, dar corpul ei NU minte niciodată. Fața ei, tremurul corpului ei, vocea, privirea ei - toate nu vor minți niciodată. Dodoașca ei va spune adevărul întotdeauna, indiferent de ce spun celelalte buze ale ei.

Hainele și machiajul unei femei nu vor minți două zile la rând. O zi poate minți prin haine și machiaj, dar în săptămâna următoare va spune de cinci ori adevărul — n-ai cum să-l ratezi dacă ai deschis ochii.

Felul în care respectă timpul tău, atenția ta, prezența ta - toate spun adevărul ostentativ. Doar tu să fii atent să-l auzi.

Femeia este minunată, îți arată absolut tot ce vrei să vezi sau să știi, doar cu o singură condiție: știi care-i aia, da?

Exact:

Soarta ta ești tu, zâmbetul tău e în mâinile tale.

EU sau "Când reduci zgomotul, începi să te auzi."

De multe ori, cel mai greu proiect pe care îl gestionăm nu este compania, echipa sau afacerea.

Suntem noi.

Trăim într-o lume care ne încurajează permanent să adunăm mai mult:

• mai multe responsabilități;

• mai multe proiecte;

• mai multe obiective;

• mai multe lucruri;

• mai multă validare.

Dar foarte rar ne întrebăm:

Indiferență, detașare, nesimțire.

N.B.: "Work harder on yourself than you do on your job."

De mic copil am fost mereu motivat și impulsionat de încurajări și laude. Dar ar fi trebuit să le tratez cu zâmbet detașat, recunoscător, indiferent. Pentru că tot de mic copil am fost dărâmat și secat de energie de orice reproș inutil sau critică nefolositoare. Trebuia să învăț să le tratez la fel, distant și rece.

Să-ți construiești și să-ți antrenezi "șoriciul" gros, cât mai gros, este extrem de important azi, decisiv, chiar aș putea spune, pentru cei mai "sufletiști".

De-a lungul vieții, mai ales dacă ai succes sau abordezi diferit de turmă viața de zi cu zi, vei primi acuze nefondate, critici eronate și ură invidioasă. E ok, e normal. Să tratezi toate acestea cu detașare și indiferență este obligatoriu. Nu datorezi nimic și nu ai nimic de demonstrat acestor "oameni".

Învață să te protejezi de ei, învață să te valorizezi intrisec și să te iubești și accepți fix așa cum ești și totul va fi bine.

" - Și restul?

- Restul nu contează, n-am stabilit asta odată?"

Soarta ta ești tu, zâmbetul tău este în mâinile tale.

Notă de final, din nou: "Work harder on yourself than you do on your job."

Nimic nu se pierde, totul se transformă. În bine.

Motto: "Don't wish it were easier. Wish you were better."

Tot răul e spre bine; binele te pregătește pentru rău.

Nimic nu se pierde, totul se transformă. Ceea ce tu vezi ca fiind negativ azi, poate reprezenta ceva pozitiv mâine.

Victoriile trebuie savurate discret și pregătit cu atenție momentul următor.

Înfrângerile sunt cele mai valoroase, cele mai utile.

Pierderea este utilă, e bună, e importantă, nu-i rea.

Întârzierile și ocolișurile impuse de viață sunt utile, bune, importante, nu-s rele.

Toate momentele memorabile, în bine sau în rău, au rolul lor, te transformă: atunci când ți se frânge inima, atunci când apare cineva minunat în viața ta, atunci când cineva foarte apropiat de sufletul tău pleacă, atunci când, îndrăgostită fiind, toată lumea e a ta și ai vrea să îmbrățișezi umanitatea toată și pe fiecare exemplar în parte de fericire. Și totul are o noimă, există un plan făcut de Doamne-Doamne în favoarea și spre binele tău.

Este foarte posibil să nu înțelegi asta pe moment, în timpul evenimentului traumatizant sau dureros. S-ar putea să treacă zile și săptămâni și să nu vezi frumoasa lucrare. Vor trece și luni de zile uneori fără să deschizi ochișorii. Dar, peste câțiva ani, vei vedea clar că a fost bine exact cum s-a întâmplat, orice ar fi fost, chiar dacă, pe moment, nu ți-a fost pe plac. Și ți-au fost de folos, de mare folos.

Toate te-au învățat răbdarea, pe care știm că o considerăm prima dintre virtuți.

Toate te-au învățat umilitatea și importanța smereniei zi de zi. 

Banii pierduți te-au învățat chibzuința și ponderația.

Sufletele pereche pierdute te-au învățat să discerni valoarea umană, să pui limite de la început și să te învelești cu recunoștință pentru cadourile generoase primite de la Domnul.

Momentele grele sunt clipele în care vezi exact cine ești și din ce material ești făcut. Atunci când ți-e greu, din orice punct de vedere, atunci când ești jos, în orice domeniu al vieții, atunci vezi exact care îți este valoarea intrinsecă. Dacă te mai ridici de la podea, e ok; ai stofă de luptător învingător — nu te dai bătut ușor; dacă nu te mai ridici, aia a fost.

Momentele dificile transformă viziunea ta, inclusiv asupra ta însăți. Te vezi cu ochii limpezi pentru prima oară. Ceea ce vezi acum este exact ceea ce ești.
Nimic nu se pierde; totul se transformă în bine.

Epilog, reluat:

"Don't wish it were easier. Wish you were better."

Ce-i de făcut la 50 (pentru 60+ liniștiți și zâmbitori)?

Da, ajung în curând la 50 de ani. A fost frumos, dar de aici încolo va fi superb. Îmi aduc aminte de acțiuni pe care le-am întreprins la 20 și care mi-au folosit la 30. Revăd decizii și transformări în care am intrat auto-forțat, dar care mi-au adus imensă satisfacție la 40. Trebuie să te pregătești mereu din timp pentru pasul următor, mai ales pentru deceniul ce va veni. 

Majoritatea prietenilor, amicilor, cunoscuților mai apropiați cu care mai țin legătura sunt și ei pe aici prin zonă la 50 de ani. Unii au trecut deja pragul, cei mai mulți ajung acolo în doi-trei ani. Toți sunt realizați, cu familii, cu copii, cu joburi bune sau afaceri prospere, cu situații financiare și imobiliare de invidiat pentru România. Toți sunt „aranjați” pentru pensie din punct de vedere clasic, conservator, n-au nicio grijă, nicio preocupare, nicio durere. 

Doar doi-trei își pun întrebări mai profunde și se uită și la ei, la interiorul lor, fie el suflet sau carne. Unul singur a și început să deschidă ochii și să se apuce de treabă ca să nu îngroașe statistica și să nu îngrașe prematur țărâna. Statistică ce spune clar că bărbații mor preponderent primii, cu cel puțin 10-15 ani înaintea femeilor și sunt bolnavi-copți cei mai mulți dintre ei. Toți, aproape toți, erau „familiști convinși, bărbați de toată isprava și cuminți-inocenți”.

Scurt intermezzo:
(Nu judec, nu analizez, nu fac nicio referire la nimeni, fiecare este mulțumit cu ceea ce este și are.

Eu nu-s! Vreau să fiu mai bine și să am nu neapărat mai mult, cât altceva, altcumva, altundeva. Am să detaliez în textele următoare.)

Revenim:

Pentru asta trebuie să te pregătești, pentru că anii de după 50 devin din ce în ce mai grei și mai dificili de suportat dacă nu te „reglezi” puțin înainte. Săptămânile trecute am trecut iarăși pe la recuperare cu genunchii mei și, de curând, a început neașteptat să ridice pretenții și spatele, coloana. Aveam o hernie ușoară în zona lombară, așa știam eu în ultimii opt-zece ani din rmn-uri, acum am descoperit încă trei medii și a patra care se formează. Durerea însă e colosală și continuă de peste două luni...

Ce fac eu? Unde îmi canalizez energia de acum pentru o senectute zâmbitoare, relaxată, împlinită?

Voi scrie mai jos ca și cum aș scrie copiilor mei când vor avea ei vreo 40-50 de ani.

1.Nu-ți mai face probleme de conștiință și nici nu-ți mai cer scuze, pentru că vei începe să te pui pe tine pe primul plan și pe primul loc, dedicat și constant. Dacă tu nu ai grijă de tine, pentru că am văzut prea mulți bărbați ”familiști convinși, bărbați de toată isprava și cuminți-inocenți” de care nu a putut avea grijă nimeni atunci când au căzut sau au dat de greu și ei, atunci ești halit și pa-la revedere-s-a terminat. Oricum, ceilalți au și ei luptele lor, interne și externe, și au mult mai puțină atenție la tine și la ce faci tu decât crezi sau îți închipui tu. Fiecare are problemele lui, nu este altruismul celorlalți chiar așa cum visezi tu sau cum ești tu. Să sperăm că nu vei ajunge să cunoști personal asta și să înțelegi astfel pe pielea ta ce-ți spun eu acum.

2. Fă lucruri care-ți plac ție, sănătoase și care-ți dau putere sau te vindecă. Doar ție, doar pe tine, doar pentru tine. Fără nevoia de a face asta cu alții, fie ei prieteni, rude, colegi. Fă-ți o plăcere vindecătoare și împuternicitoare în solitudine, bucură-te de o activitate tu cu tine, fără niciun parteneriat cu cineva "cunoscut", "apropiat", "drag".

3. Ai grijă de genunchi, mijloc (spate) și încheieturile de la palmă (antebraț), repară-le de urgență și întreține-le cu maximă atenție. Repară-ți postura, adică stai drept și aliniat. Nu vrei să știi câți oameni aparent bine sunt la recuperare din aceste cauze. Peste 90% dintre dureri (inclusiv de cap) și insatisfacții vin din genunchi, din spate (zona lombară), din încheieturile mâinilor și din cervicală. Să sperăm că nu vei ajunge să cunoști personal asta și să înțelegi, pe pielea ta, ce-ți spun eu acum.

4. Tratează somnul și programul aferent ca pe prioritatea numărul unu după hidratare corespunzătoare. Mai bine nu mănânci nimic și dormi bine și tot vei fi excelent. Mergi la culcare devreme, cât mai vreme, nu te mai certa sau agita cu una-două ore înainte de culcare, ține dormitorul cât mai simplu, auster (zero electronice, tentații excitante, lumină) și cât mai răcoros posibil. Fă-ți o rutină clară de somn și trateaz-o ca pe un lucru extrem de important, pentru că este. vei vedea diferența după una-două săptămâni de îmbunătățiri constante.

5. Învață să spui NU mai des, clar și răspicat, fără explicații detaliate, fără remușcări - concentrează-te mai întâi la tine și spune-ți DA ferm ție în prima fază. 90% dintre oameni nu se vor supăra, chiar vor aprecia franchețea și onestitatea ta. Acești 90% oricum se pot lipsi liniștiți de ceea ce-ți cer ție sau de la tine, doar că s-au obișnuit cu tine ca servitor, mesager sau sclav și le e mai ușor așa. Dar, îți garantez că după ce tu le vei spune NU, se vor găsi alți sclavi fericiți să spună DA imediat. Să sperăm că nu vei ajunge să cunoști personal asta și să înțelegi astfel pe pielea ta ce-ți spun eu acum.

6. Ține-ți mușchii în priză zilnic. Folosește-i intens și întinde-i puternic măcar de două-trei ori pe săptămână. Fie la țară, fie prin curte, fie prin gospodărie, fie la sală de fiare, fie prin parc. Extenuează-ți corpul, mușchii, dacă vrei să-i întărești și să-i ai în bună stare și la senectute. Sarcopenia este reală și se instalează rapid, iar degradările și problemele declanșate ulterior de ea sunt grele și unele aproape imposibile de remediat la vârste înaintate, indiferent câți bani vei avea atunci.

7. Încercă să începi să-ți folosești experiența și cunoștințele acumulate pentru a-ți ușura munca și mărit concomitent veniturile sau timpul liber și sănătatea. Încearcă să muncești mai deștept, mai succint, adu-ți aportul din calitate, nu din volum. Trecerea timpului nu-ți mai permite să faci la 50 de ani munca pe care o făceai la 20-30. Folosește-ți mai mult creierul și mai puțin cârca. Judecă mai mult o situație și execută mai inteligent sarcinile sau activitățile cotidiene. Pune experiența să te plătească pentru investițiile făcute în ea atunci când erai tânăr. Și plata să fie generoasă. Mai bine stai degeaba, decât să muncești pe degeaba.

8. Împacă-te cu trecutul tău, binecuvântează și mulțumește fiecărei situații negative sau persoane dificile care te-au rănit într-un fel sau altul din trecut și zâmbește-le iertător și recunoscător. Ești ceea ce ești și datorită acestor dureri sau răni. Vindecă-te, uită-le, mergi mai departe urându-le toate cele bune. Rupe-te acum și definitiv de cei și cele care s-au rupt și dezis de tine. Acum și definitiv, îmi vei mulțumi mai târziu. Să sperăm că nu vei ajunge să cunoști personal asta și să înțelegi, pe pielea ta, ce-ți spun eu acum.

9. Fă-ți analizele de sânge și urină mai des, mult mai des, și mergi la controale regulate preventiv. Ține-ți sănătatea sub strictă supraveghere, nu vei regreta. 

Să sperăm că nu vei ajunge să cunoști personal asta și să înțelegi astfel pe pielea ta ce-ți spun eu acum.
Soarta ta ești tu.
Zâmbetul tău e în mâinile tale.

Scurtă rețetă de mulțumire perenă

Motto: "-Tu xeri, Sh’grindina-i bună"

Vrem mult și multe și nu se întâmplă exact cum ne dorim noi. De aceea apare deseori nemulțumirea, neîmpăcarea, neliniștea, tumultul interior. Deși alții mult mai jos decât noi, ar da orice să aibă situația noastră "nefericită", "neîmplinită" , "nemulțumitoare".

O decizie bună pentru moralul nostru ar fi ponderarea așteptărilor și moderarea țintelor planurilor noastre.

Dacă am tăia măcar jumătate din pretențiile noastre de la viitor am fi cu siguranță mai liniștiți, mai împăcați, mai relaxați.

Cuvinte de final, reiau, traduse:

"La vreme de secetă, și grindina-i bună."

Ce este și mai rău? Himerele sau pacea interioară.

E rău în viață să investești, dar să nu câștigi, nici să nu fii recompensat.

E rău în viață să iubești, dar să nu fii iubit înapoi.

Este rău în viață să depui efort, timp și răbdare și să nu fii apreciat pentru nimic dintre acestea.

E rău în viață să constați că în momentul tău greu, rar, persoanele cu adevărat interesate de starea ta de bine sunt de fapt sub numărul degetelor de la o singură mână.

Dar știi ce este și mai rău în viață? Ceva cu mult mai rău, mai îngrozitor de rău?

Sex oricând sau relație stabilă, angajare sau parteneriat pe termen lung

Pe termen scurt:

Pentru firme e super-simplu: O companie poate angaja pe cineva aproape oricând își dorește. Nimeni nu știe ce este înăuntru, mai întâi trebuie să intri, să cunoști cultura, structura, posibilitățile de dezvoltare și avansare. Abia apoi decizi dacă mai continui, dacă este sănătos și benefic pentru ambele părți și pentru viitorul tău.

Pentru femei este super-simplu: O femeie poate avea sex aproape oricând cu aproape oricine ar vrea ea. Nu contează calitatea lui sau ce-și dorește el în această fază. Nimeni nu prea știe ce este înăuntru, Întâi trebuie să intri, să cunoști măcar cultura zilnică, structura pusă de părinți și societate, și apoi decizi dacă mai continui cu ea, dacă este sănătos și benefic pentru ambele părți și pentru viitorul vostru.

Pe termen lung:

O colaborare de business este ținută de angajatul valoros, acela care poate oricând să găsească cu propriile calități profesionale și morale un alt loc de muncă sau alt parteneriat, colaborare, consultanță.
O relație pe termen lung este ținută de bărbat, dacă el are calitățile necesare și este dorit sau râvnit și de altele.

E ca pe vremuri la facultate: toa(n)tă lumea intra, puțini rămâneau patru ani să și termine. Diploma o obțineau doar o mică parte din cei care au concurat la intrarea la facultate.

Parcă aud acum întrebarea ta: bine-bine, și eu ce fac acum?

Depinde foarte mult de ceea ce vrei de la viață și de la ziua de mâine. E chiar simplu. 

E foarte simplu, dacă știi cu exactitate ce-ți dorești, ce vrei visceral, și ce poți oferi de calitate și pe termen lung și foarte lung.
Ceea ce oferi rapid și cu generozitate, aia primești înapoi din abundență și o lungă perioadă de timp.