sâmbătă, 26 septembrie 2026

Unic medicament: iubirea | Episodul 24 din 100

Industria medicamentelor tratează trupul. Așa cum face service-ul cu mașina: repară motorașe sau schimbă piesele uzate ori stricate cu unele noi sau recondiționate. Dar dacă ai o problemă la soft, ce-i faci?

Când se defectează sufletul tău, medicamentele nu mai ajută cu nimic. Având un suflet rănit, atins, nemângâiat, nevorbit, neînțeles și trist, nu te vei vindeca cu substanțe chimice niciodată. Singura rezolvare a durerii sufletului, singura alinare, unicul medicament, este iubirea.

Vreo un an și jumătate am fost chinuit de o contractură groaznică la spate, undeva în partea stângă toracală. Durerea radia constant înspre piept — mă durea și când respiram mai profund —, dar și către umăr, braț (în special pe triceps) și cotul stâng.

Un bun prieten, medic, mi-a spus din prima că s-ar putea să fie ceva psihosomatic. Mi-a amintit că sunt sportiv, m-a verificat și mi-a spus că nu crede că am ceva grav la mușchi sau oase, ci poate doar… la cap. Râzând, mi-a urat sănătate, arătându-mi cu degetul index către parietal. Eu n-am râs atunci, dimpotrivă.

Câteva luni, aproape un an și vreo două-trei luni, am crezut că o rezolv cu vorba bună: masaj, efort redus, puțin bazin, mai multă saună și jacuzzi. N-a mers. Durerile erau acolo, nemișcate, iar în ultimele două luni chiar s-au accentuat. Nu mai puteam dormi corespunzător. La un moment dat, într-o dimineață devreme, rupt de somnul prost din cauza durerilor, am decis să merg la doctori. Credeam că vor găsi rezolvarea imediat. Eroare imensă!

Am fost mai întâi la medicul de familie. Mă știam cu dânsul de mulți ani, dar în aproape zece ani nu cred că am apelat de mai mult de două sau trei ori. Am fost suficient de sănătos, sau fricos, cât să nu ajung acolo. De data asta i-am explicat că este ceva grav, pentru că durerea nu mă lăsa să trăiesc de peste un an. M-a trimis la spital cu bilet de trimitere: dorsalgii.

Acolo am fost văzut de neurolog, ortoped, am făcut radiografii, recuperare, fizioterapie, împachetări cu parafină. Vax albina, adică degeaba. Nicio ameliorare.

Am mers la un osteopat, zice-se, unul dintre cei mai buni. Mi-a întins coloana, de era să mă rupă. Mi-a garantat că a doua zi voi uita de durere. Fals, durerile s-au accentuat în a treia zi.

Am mers la un medic homeopat, considerat cel mai bun din țară. Scump ca naiba, mi-a promis vindecarea rapidă dacă îi cumpăr hapuri. Le-am cumpărat, am dat o mică avere pe ele. Niciun rezultat cu durerea, doar contul bancar s-a relaxat.

Toți doctorii îmi spuneau că nu am nimic, că sunt sănătos fizic. Unii mi-au sugerat să merg la psiholog. Le-am explicat că de acolo vin, că s-au săturat și ăia de mine și m-au trimis acasă că „nu am nimic” și să mă liniștesc…

Am obosit să mai caut alinarea prin cabinete și m-am întors la sport și la o viață normală. Am încercat, și am reușit, să elimin gândurile negative, agitația și conflictele. Am dăruit pace și am făcut pace: cu mine și cu câțiva apropiați. Am scos cafeaua, ciocolata, condimentele și alte excitante din alimentație. Am curățat alimentația de orice aliment sau băutură nefolositoare organismului. Am acceptat iubirea fix așa cum venea ea. În orice fel și cantitate. N-am mai refuzat nimic.

Am început să mă simt, de la lună la lună, încetul cu încetul, constant, din ce în ce mai bine. Acum sunt din nou în formă, fizic, psihic și, cel mai important, sufletul îmi e liniștit. Aici este victoria cea mai mare.

Când se defectează sufletul tău, medicamentele nu mai ajută cu nimic. Având un suflet rănit, atins, nemângâiat, nevorbit, neînțeles și trist, nu te vei vindeca cu toate medicamentele chimice din lume niciodată. Singura rezolvare a durerii sufletului, singura alinare, unicul medicament, este iubirea.

Dacă știi pe cineva în această situație sau simți că poartă o durere pe care nicio rețetă nu o poate vindeca, trimite acest text; poate are nevoie doar de puțină atenție, alinare și liniște.

P.S.

Trupul reacționează întotdeauna când sufletul tace prea mult. Câteodată, cea mai bună schemă de tratament este pur și simplu pacea interioară și acceptarea afecțiunii.

Ți s-a întâmplat vreodată ca o durere fizică să dispară doar după ce ți-ai ordonat gândurile și sufletul? Vorbim despre sănătate emoțională și echilibru interior în materialele viitoare. Lasă-mi gândul tău într-un comentariu sau un mesaj privat.

Zi de zi. Creștem împreună. Mâine este o nouă zi.

#Autenticitate #Liniște #Echilibru #DespreOameni #SănătateSufletească

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!