Dragoste, nu frică | Episodul 14 din 100

Știu că poate fi greu de înțeles la începutul unei noi etape, dar dragostea este prezentă în mult mai multe lucruri decât credem. Când nu este — pentru că așa alegem noi —, viața e puțin mai searbădă. Uneori devine anostă și fără sens, iar acest gol ne poate împinge spre decizii și comportamente care nu ne fac bine.

Multe dintre alegerile importante din viață sunt influențate de două forțe puternice: dragostea și frica. Vedem asta peste tot. În relații, în carieră, în sport, în afaceri. Uneori alegem pentru că ne dorim ceva, alteori pentru că ne temem să nu pierdem ceva. Bici sau morcov: ca să destind puțin atmosfera, vă aduc aminte un banc vechi cu niște muncitori care ajung să prefere morcovul. Unul dintre ei are însă o observație foarte practică: „Bine, bine, cu morcovul suntem de acord, dar dacă se poate, de data asta cu frunzele spre înapoi…”

Uneori, frica ne face să evităm iubirea. Frica de a iubi din nou, chiar dacă am fost răniți. Frica de a iubi când știi că n-ai mai fost iubit la un moment dat de persoana cu care credeai că-ți vei petrece toată viața. Chiar și atunci, viața merge mai departe. Rănile din dragoste sunt inerente. Aproape fiecare om trece, la un moment dat, printr-o astfel de experiență dureroasă. Poate fi în dragoste, în afaceri, în sport sau la serviciu, dar relațiile de cuplu ne ating, de obicei, cel mai profund.

Merită să mergi mai departe fără să lași frica să decidă în locul tău. Să cauți dragostea în ceea ce faci, în oamenii pe care îi alegi și în felul în care îți construiești viața. Și va fi bine!

Atâta timp cât te consumă permanent ceea ce spun și gândesc ceilalți despre tine, le oferi o parte din libertatea ta. Ajungi să trăiești sub privirea lor. Cred că mai bine ți-ai vedea de treburile tale, lăsând bârfa și gura slobodă a lumii să curgă… la canal. Tu să urmărești cu dragoste să faci ce vrei tu să faci și ce-ți face bine pe termen lung.

Dincolo de glumă, frica poate deveni paralizantă.

Nu știu câți dintre voi ați inhalat vreodată gaz lacrimogen la un meci sau la o demonstrație scăpată de sub control. Senzația aceea îți arată foarte bine ce înseamnă să simți că organismul vrea să se retragă. Frica te poate ține în loc, te poate face să amâni, să renunți sau să nu mai încerci. Dragostea face aproape contrariul: încălzește, apropie, înmoaie și face loc pentru încredere, curaj și apropiere.

O întrebare interesantă este ce se întâmplă cu un animal-pradă atunci când își întâlnește prădătorul. Frica există, dar organismul intră într-o stare de alertă și mobilizare. Conștientizarea pericolului îi pune rapid resursele în mișcare și îl ajută să supraviețuiască cu resurse nebănuite.

Dar cum știm dacă iubim cu adevărat? Cum știm dacă merită? Cum se poate verifica autenticitatea dragostei? Sunt multe moduri prin care poți înțelege dacă iubești cu adevărat, dar unul mi se pare foarte simplu: metoda „binelui dorit”. Vom ști că iubim cu adevărat pe cineva în momentul în care ne vom dori pentru acel cineva, cu adevărat și din tot sufletul, exact ceea ce își dorește acea persoană — chiar dacă, de multe ori, planul ei de viitor nu ne include și pe noi.

Am ajuns să cred că una dintre cele mai mari confuzii este să confundăm intensitatea îndrăgostirii cu iubirea adevărată. Atracția, pasiunea, chimia și fluturii din stomac pot fi reale și foarte puternice — deși, recunosc, toți i-am simțit măcar o dată în dreptul persoanei complet nepotrivite, exact acolo unde ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă, nu de îndrăgostire. Dar iubirea matură începe acolo unde emoția se întâlnește cu alegerea: alegerea de a construi, de a avea grijă de celălalt fără să te pierzi pe tine și de a rămâne sincer cu realitatea.

O relație poate arăta perfect din exterior și totuși să existe o distanță imensă între doi oameni. O poveste poate impresiona lumea și, în interior, poate fi doar o formă de obișnuință. Pentru că adevărata întrebare nu e dacă suntem împreună, ci dacă suntem mai buni unul lângă celălalt.

O relație sănătoasă nu înseamnă absența conflictelor. Relațiile care merită păstrate nu ar trebui să ne consume permanent sufletul, ci să ne ofere spațiul în care putem crește, respira și rămâne noi înșine.

Nu toate relațiile sunt destinate să dureze. Uneori, cea mai mare risipă de energie este să rămânem într-o relație de fațadă sau de compromis doar de teama schimbării. Respectul față de tine și față de celălalt cere claritate și asumare.

Până la urmă, starea noastră interioară, construită în spațiul cel mai apropiat nouă, se reflectă inevitabil în felul în care gândim, decidem și acționăm în toate celelalte domenii ale vieții. Un om care are claritate și echilibru în spațiul personal va aduce aceeași claritate și același echilibru și în deciziile profesionale. Uneori, o relație bună este și locul în care, lângă celălalt, reușești să te regăsești pe tine.

Dacă ți-a plăcut și crezi că i-ar putea fi de folos unui tânăr sau unei tinere, dă-i un share și un tag.

P.S. 

Frica ne poate ține pe loc, iar iubirea ne poate ajuta să ne construim viața cu mai multă claritate și curaj. Mă gândesc să discutăm mai pe larg despre diferența dintre îndrăgostire, iubire și relațiile care ne fac bine, într-un seminar live. Ți-ar fi de folos o astfel de discuție? Spune-mi în comentarii sau în privat.

Zi de zi. Creștem împreună. Mâine este o nouă zi.

#IdeiCoapte #Tineri #Relații #Viață #DezvoltarePersonala