Aseară a fost finala campionatului european de fotbal 2024. Unde eram eu atunci? Vezi mai jos poza. Și ora. Balta potroacă și fierbinte mă găzduia noaptea așa cum fac toate ”potroacă și fierbinte”.
Nu mă mai uit la meciuri de fotbal, la K1 sau MMA, nici măcar la meciuri de tenis la cele mai importante finale de Grand Slam. Nimic.
Nu mai merg la spectacole, la concerte de muzică în aer liber, la festivaluri și la orice alt fel de adunătură a turmelor. Nicăieri.
Nu mai particip la evenimentele organizate de primării cu nici o ocazie, fie ea Revelion, Paști sau Crăciun, ziua Bucureștiului sau a Slănicului sau alte mari evenimente de peste an cum ar fi ziua națională a României. De ce aș irosi timpul?
Mai mult, nu mă mai interesează nimic mult și dulce. Adică:
Nu mai iau parte la evenimente sociale de grup cu oameni mulți. Printre acestea numărându-se botezuri, cumetrii, nunți, aniversări la alte persoane decât familia apropiată.
Mai merg într-adevăr la înmormântări și la parastase acolo unde memoria tatălui meu trebuie cinstită sau el ar fi mers dacă mai trăi ori dacă mama mă roagă să mergem la o rudă sau un prieten de familie foarte apropiată. Dar și care a fost alături de noi când am trecut și noi pe momente dificile.
Mai puțin și mai sărat e mai bine decât mult și ”dulcegării”.
Ia zi-mi și tu mie, cum crezi că era aici între orele 21.30 și 23.30?
Da, îmbrăcat ”de casă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.