Credit vs chirie

E o dilemă excelentă pe care aş vrea s-o descâlcesc puțin. Mai ales că se vehiculează prin presă zilele acestea manipularea revenirii boomului imobiliar.
În urma ultimelor articole publicate, de aici și de aici, am primit mai multe mail-uri şi mesaje cu întrebări din domeniul financiar şi imobiliar. Deşi am zis că nu mai scriu despre asta, cu sfaturi, am să bifez câteva scurte considerațiuni personale, dar în plan general.

Menționez că şi eu am avut credite, imobile şi am locuit ani de zile în chirie și chiar o perioadă în gazdă. Nu vorbesc din cărți, chiar am trecut prin ele. Cicatricile-mi supurează încă, unele.

1. Creditul este un instrument. Ca un cuțit. Poți face bine cu el, tai pâinea sau feliezi decorativ un fruct sau brânza, sau te poți răni cu el ori omorî lejer un semen. Depinde de utilizator și de intenții.
Ideal ar fi să iei credit doar atunci când produci ceva cu el. Adică de preferință atunci când vei folosi acei bani împrumutați ca să faci alți bani, mult mai mulți decât ai fi făcut singur fără acel credit. 
Cumpărarea cu credit a unei locuințe nu o consider oportună decât atunci când se îndeplinesc simultan următoarele condiții:

• avansul plătit pentru imobilul mult râvnit este considerabil. Și mă gândesc la un procent undeva între 35 și 75%. În nici un caz NU doar 5% ca în cazul cancerigenului de program Prima C(o)asă sau a înșelătoarelor oferte ale băncilor-hiene în cazul celor cu venituri foarte mari; reține: venituri foarte mari ale tale de azi nu știi dacă la vei mai avea și peste 5-10-15 ani;
• ai stat o perioadă bună, să zicem 12-18 luni, în chirie, ca să înveți și înțelegi ce înseamnă să întreții, să plătești consumuri din buzunarul tău, să trăiești pe barba ta; Trăitul acasă la mama ta, unde nu plăteşti mai nimic, nu-i șchmeckerie și nici nu te ajută să înțelegi ce înseamnă deținerea un imobil. 
• strânge apoi lună de lună echivalentul unei rate la creditul pentru imobilul mult dorit. Încearcă să faci asta măcar un an sau doi, relaxat(ă) și zâmbito(a)r(e).
• rata lunară de la semnarea contractului de împrumut să nu depășească 20-25% din veniturile nete fixe lunare; Nu lua în calcul nici o altă sumă suplimentară pe care o câștigi ocazional sau prin excepție;
• să ai pus deoparte echivalentul a minim 12-18 rate de credit. Da, ai citit bine, să-ți ajungă pentru un an - un an jumătate de plată în caz că rămâi, Doamne-ferește!, fără job sau întâmpini probleme majore de sănătate;
• fii sigur că ai resurse financiare, dacă faci economii consistente de la alte cheltuieli nenecesare, dar continuând să trăiești onorabil, să plătești creditul, dacă va fi cazul sau urgența, mai repede, mult mai repede prin plata anticipată. Adică acel credit pe 15-20 de ani cu rata de 25% din salariu, să poți să-l transformi, mental, dar și practic, într-o plată anticipată de 3-5-maxim 7 ani folosind 60-75% din venituri. Nu știi niciodată ce-ți rezervă viitorul și ce necesar de resurse bănești apar în viață. Boala nu alege doar pe cei fără credite...

2.  Nu lua credit doar pentru că este aceeași sumă ca și chiria pentru același tip sau fel de imobil. Fantasma că e mai bine să plătești rată decât chirie este ... o păcăleală colosală. Nu te iluziona că după 20 sau 30 de ani rămâi cu imobilul. Vei fi ramolit atunci, nu va mai conta. Plus că tu, prin credit, plătești de minim 2-3 ori valoarea acelui imobil. Minim am spus. Unii plătesc azi, cei cu francii elvețieni, și de 4-5 ori valoarea apartamentului. Iar plata unei chirii îți conferă o anumită mobilitate. Profesională, sentimentală, personală. Pe care le pierzi, relativ, prin accesarea pe decenii a unui credit.

3. Când vrei să iei decizia de a cumpăra cu credit un imobil, după ce te-ai sfătuit cu toată lumea experimentată și de bună-credință, după ce ai făcut toate simulările pe celebrele programe "rată vs chirie",  după ce ai citit și ce scrie mai sus, mai ai o scăpare înaintea greșelii: stai liniștit, câteva zile libere, undeva departe de orașul unde îți duci traiul și unde vei deveni sponsor al corporațiilor bancare. Acolo, în libertate, aer curat și liniște, întreabă-te continuu: voi fi mai liniștit, mulțumit și mai fericit acum dacă nu mai sunt chiriaș și voi fi proprietarul aceluiași apartament? Dar peste 5 ani? Dar peste 15?

Prețurile caselor urcă și coboară după niște reguli aproximativ clare și arhicunoscute. Ciclurile sunt extrem de vizibile de câteva sute de ani. Da! Sute. Dacă nu ai răbdare, și nici informații foarte bune și proaspete din domeniu, mai bine stai la un loc și caută liniștea şi mulțumirea interioară. Sunt infinit mai valoroase. Speculațiile imobiliare sunt mai imprevizibile şi mai toxice pentru novici în România, unde nu este acceptat falimentul personal, chiar și decât cele financiare sau bursiere. Atenție că din aprilie va începe o nouă ploaie de bani. Știi ce înseamnă asta pe termen mediu și lung, nu? Am scris succint despre asta și eu aici.

Sufletul tău are răspunsul corect, dacă vezi că nici la tine creierul nu-ți dă soluția fermă și unică.