luni, 5 februarie 2018

Iubirea-i fără șnur

Cred cu tărie, nu alcoolică, și nici din aia de-a harvardezei cu MTO, într-o bună comunicare verbală și, mai ales, non-verbală între iubiți. Ba cred că a doua este mai importantă. 
Ăăăăăă..... 
Da. 
Rectific. 
Prima chiar poate să lipsească când dragostea este puternică. 
E ca wireless-ul. Când semnalul e excelent n-ai nevoie de cablu sau țeavă. 
Totul se transmite prin aer, nevăzut...

Iubirea e de (re)ținut nu când o dai, ci când o furi sau o primești pe neașteptate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi şi tu ceva, nu sta aşa!
Curaj, găină, că te tai!
(...)
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care sună tradusă cam aşa:
"Banii, mulți-puțini, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să--i) dai."
Mulțumesc.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.