Am obosit să ajut.
M-am săturat să tot am dreptate.
Nu mai vreau ca toate previziunile mele să fie corecte.
Să avertizez de pericole pe alții nu mai este util și nici dorit.
Lumea a preferat dintotdeauna să piardă, să sufere, să se chinuie. Este soarta majorității mândre și ignorante.
1997-2000. Mai ții minte?
Apoi 2007-2010. Parcă ieri a fost.
Nimănui nu-i pasă. Cei mai mulți preferă să le fie greu și urât toată viața.
Restrângem cercul, selectăm și mai drastic echipa, păstrăm doar ”muc și sfârc”.
”Să văd că într-adevăr vrei, că te străduiești, că îți pasă.”
O pauză e binevenită. După pensionare vine vacanța.
Vine 2023-2025. A început deja, no one gives a shit!
Let them burn. Bring popcorn. Will be fun!
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!