Am căutat mereu după modele de succes de urmat în domeniile în care activam.
Am scotocit după profesori, îndrumători, mentori să-mi arate calea mai ușoară, dar dreaptă.
Sunt recunoscător că am avut acces la modele temeinice și pozitive pe care le-am și urmat.
Sunt recunoscător că am avut profesori și antrenori valoroși pe care i-am ascultat orbește.
Sunt recunoscător că am primit oportunitatea tutelei unor mentori fabuloși cărora le-am dat girul necondiționat învăluindu-mă de benefica, pe termen lung și foarte lung, îndrumare și consiliere.
Recunosc că am fost norocos și din acest punct de vedere.
Am fost privilegiat și sunt recunoscător că mentoratul mi-a fost oferit generos, pe plac și m-a adus în postura fabuloasă în care sunt acum.
Mulțumesc. De trei ori mulțumesc.
Pentru că știu că, din păcate!, peste 99,9% dintre tinerii de azi nu au privilegiul pe care l-am avut eu. Nici măcar nu știu ce-i aia. Nici măcar părinții lor nu sunt interesați de asta.
Eu mulțumesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.