Motto: "Mă confunzi..."
Nu vorbește pe munte, că trebuie să respire, că i-a spus ei nu-știu-ce dobitoc că nu se vorbește în drumeție.
Nu ”dansează” la prima întâlnire.
Eu o trag de bazin spre mine, ea tensionează scurtând lombarii.
Eu îi spun rochiță, ea vine în blugi. PTSD blugi, never-ever again.
”Ce înseamnă să fiu supusă? O să mă doară? Îmi face rău?!?”
Sămânță pură din familia Scârbalovici, cu rădăcini puternice și mlădițe tinere până la a treia generație de Skorpilenkoviță.
Teoretic era exact modelul invers. Acolo de unde trebuia și fugit.
Semnele erau peste tot.
Totuși ceva m-a reținut.
Ce?
De ce?!?
Trec zilele, săptămânile, lunile...
Ecaterina Nunumai, cea care zicea că ea nu aia și nici ailaltă, stă acum noaptea, aproape în fiecare noapte, de planton cu mâna pe armă să nu i-o fure alta. Literalmente.
05.30 este cea mai periculoasă oră din zi, pentru că este încă noapte, paza este non-stop și trează.
Da, din hiene nemiloase și inconturnabile se mai fac pisici blânde și docile. Corect: Doar dresorii experimentați reușesc asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.