Zilele trecute am fost la o petrecere de sfârșit de an a unei companii, invitat de o drăguță superbă (care nu știu ce vrea de la mine. :-) )
Dar să lăsăm siropoșeniile și să trecem la obiect. Am ajuns la petrecere, într-un spațiu modern și bine decorat de sezon, și, împreună cu încă un amic, am trecut la..., ghici ce?..., scanarea ofertei din piață. Na, golanii - tot golani! Pentru ce-i chemi tu şi ce se apucă ei, primul lucru, să facă?!?
Iar oferta - ȘOC! Toate zici că erau clonate. :-) Marea lor majoritate erau perfect identice la culoarea părului, la coafură, hainele parcă difereau puțin la culoare de la una la alta. M-am speriat! A fost îngrozitor și după câteva ore am dat bir cu fugiții în renumitul refugiu al corporat(r)iștilor. Aici parcă oferta era mai largă, dar o linie generală comună a fost prezentă și aici.
Naivitate colosală și de care puțini par să-și dea seama, este, în urma goanei nebune după bani, după achiziții inutile și după cheltuieli nesăbuite, sincronicitatea lor și faptul că aceste cheltuieli sunt aproape identice. Nu diferă aproape nimic de la un om la altul. Uneori doar culoarea și vag forma.
Aceleași haine și croieli, aceleași zone de distracție frecventate cu obstinație, aceleași culori, aceleași modele la unghii la manichiură și pedichiură, aceleași obiecte electronice - gadgeturi, aceleași încălțări incomode și slab calitative, dar extrem de scumpe pentru că poartă o etichetă sau alta.
Aceleași preocupări ale timpului liber, același limbaj de lemn, aceeași atitudine necritică în fața consumerismului și a muncii fără cap, coadă și noimă.
Clone impecabile. Și ușor triste - unele.
De aceea eu nu prea (mai) citesc reclame, nu mă uit la publicitate, la televizor, încerc să opresc sau să dau mai încet sonorul la radio când este promo (era să scriu porno).
Dacă aș face altfel ar însemna să-mi petrec tot timpul dorindu-mi diverse lucruri impuse de alții.
Evit cât pot de mult jugul. Mi s-a făcut bătătură demult și rană deschisă la gât pe ceafă, așa că acum stau puțin deoparte să se mai vindece.

Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Si totusi, luam cu noi ceva -informatia vietii acumulata in limbajul genetic. In rest, nu pot sa nu vad profunzimea cu care observi supeficialitatea vietii sociale a tinerilor de astazi. Si totusi, fara asta ar exista un gol mai mare decat cel pe care tinerii incearca sa il umple prin aceste identitatii in tot si toate. Cred ca este nevoe de un soc social, de o exprimare radicala a tinerilor. Parca sunt un vulcan adormit care astepata trezirea. Si pan atunci, se pierd in unicitatea (cu sensul descris de tine) sociala pe care o avem acum.
RăspundețiȘtergereSi totusi, luam cu noi ceva -informatia vietii acumulata in limbajul genetic. In rest, nu pot sa nu vad profunzimea cu care observi supeficialitatea vietii sociale a tinerilor de astazi. Si totusi, fara asta ar exista un gol mai mare decat cel pe care tinerii incearca sa il umple prin aceste identitatii in tot si toate. Cred ca este nevoe de un soc social, de o exprimare radicala a tinerilor. Parca sunt un vulcan adormit care astepata trezirea. Si pan atunci, se pierd in unicitatea (cu sensul descris de tine) sociala pe care o avem acum.
RăspundețiȘtergerePăi atunci hai cu trezirea tinerilor!
RăspundețiȘtergere