Am mai primit o șansă, viața e frumoasă!

Ieri seara scriam zâmbind inspirat de-o muză imaginară:

”Mai bine futăcioasă decât frumoasă, mai degrabă liniștită decât deșteaptă, mai repede gospodină decât bogată, așa să-ți ajute Bunul Dumnezeu!, că oricum devreme acasă nu-i nici una.
#noidoi21”

Credeam că-i doar o toană de-ale mele, dar, de fapt, era o premoniție plecată din spirit, către pix, eu n-am nici o contribuție aici - recunosc!, era o avertizare pentru a doua zi, dar eu n-am băgat-o în seamă pentru că mă gândeam, unde altundeva?!?, la sex.

Azi dimineață, simțind lăuntric ce avea să se întâmple, scriam pe feisbuc cu gândul la o zână reală:

”Ai grijă că anii îți trec și nu ți-i mai dă nimeni înapoi. Ai grijă de tine!
Ce nu faci azi, sau mâine, s-ar putea că poimâine să nu mai poți sau să nu mai aibă nici un rost sau haz să faci.
#soartataeștitu
#zâmbetultăueînmâiniletale”

După doar câteva zeci de minute după postarea de mai sus am ieșit în parc și mi-am dat seama abia spre seară, adică acum când și scriu asta, că nimic nu-i întâmplător în viața noastră, toate au o noimă și ar trebui să ne bucurăm de orice căcățel, oricât de mic, pentru că nu știm niciodată dacă nu cumva azi este ultima zi din viață sau prima dintr-o lungă serie de necazuri.

Iar la mine la înmormântare v-am spus deja aici ce și cum să faceți, da? Dacă nu, citiți mai întâi acum: 

https://mnmlistro.blogspot.ro/2016/07/inmormantarea-mea.html

Eu vă tot zic că aveți tot ce vă trebuie, că să vă mulțumiți cu cât aveți, cu puțin, cu cât mai puțin, ferice de puținii ce mă ascultă sau citesc:

Viața e frumoasă!
Doamne-Doamne mă iubește!
Azi, acum câteva ore, am mai primit o șansă, încă una, o veste bună, norocul a fost, iarăși, de partea mea. A nu-știu-câta oară...
O mamă agitată, cu doi copii pe bancheta din spate a mașinii argintii, break, cu nr AIN, era să mă calce pe trecerea de pietoni. Gonea ca o turbată, am văzut-o cum urla ceva în mașină și gesticula frenetic, și, dacă eu nu eram atent și norocos, acum eram pe la vreun spital, probabil, dacă nu la morgă.
N-a frânat, n-a oprit, n-a clipit! M-a văzut târziu, cu coada ochiului, mult după ce eu făcusem și un pas înapoi, mult după ce eu mă oprisem înghețat de frica impactului iminent când ea a trecut milimetric pe lângă mine. Da, milimetric, am atins cu mâna dreaptă geamurile ei...
Da, viața e frumoasă!
Da, Dumnezeu mă iubește!
Aveți grijă și voi de voi.

Da, și eu vă iubesc!

:-) ❤ ❤ ❤

---

Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

☕ Support my work on Buy Me a Coffee

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

— Max