Ziua 26/365, anul 1/2.
Dacă faci ceea ce ai mai făcut, vei obține doar ceea ce ai mai obținut. Cu cine te însoțești, cam pe acolo vei ajunge. Ești media primilor cinci cele mai apropiate persoane, știi asta, da?
Du-te! Încearcă. Dar păstrează loc și speranță pentru cel de lângă tine. Adică pentru Dumnezeu. De fapt, pentru cel din tine, Dumnezeu este mereu în inima ta.
Nimic din ce vei realiza nu va avea farmec dacă nu ai cu cine să împărtășești. Oricât de mare e realizarea și în orice domeniu. Evident că nu mă refer la împărtășitul cu toții proștii, neaveniții, nepricepuții, ”cu prietenii mulți”. Asta am stabilit-o o dată, nu mai revenim la ea.
Mă gândesc la valoarea bucuriei împărtășite cu cineva care și înțelege natura și simbolismul realizării sau victoriei tale, apreciează sacrificiile și renunțările inerente/aferente pe care le-ai suportat ca să câștigi în final.
Îmi aduc bine aminte și azi, deși au trecut peste doisprezece ani, când după o victorie excelentă personală, la care am muncit din greu ani de zile, am vrut să-l sun pe tata și să ne bucurăm și să sărbătorim împreună. Era mort de câteva luni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.