Ziua 47/365, anul 1/2.
Apropos de cireadă sau turmă, în funcție de poziție: circul ăsta la care ne hlizim ca proastele, tot pe banii și pe viitorul nostru se face.
Ei nu pierd nimic, doar se rotesc la cârma stânei, noi suntem cei care vom plăti fiecare cent al caftelii lor pentru ciolan și libertate.
Noi doar ne uităm cu muta la...
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!