luni, 13 iulie 2020

Alt om. Complet altă persoană.

Să zicem că decizi să schimbi ceva dramatic în viața ta.
Te apuci de sală sau te reapuci de sală. De sport, de mișcare, vrei să îți modifici alimentația, vrei să îți schimbi felul în care muncești, vrei să modifici tiparul de somn și calitatea acestuia. 
Vrei să înveți un lucru nou. 
Vrei să citești despre un domeniu la care râvnești demult.
Vrei să îmbrățișezi o cultură nouă, un orizont nou, o viziune nouă.

Începi și studiezi, te apuci de treabă, intri la joc, urci în ring.

Încă din prima lună de activitate, la nici 28-30 de zile după ce ai început proiectul nou, dacă faci disciplinat și cu constanță ceea ce ai de făcut, zilnic, vei vedea la exterior primele schimbări, primele îmbunătățiri pe care viața ta le primește în urma șantierului pe care l-ai deschis.


După două luni de zile de constanță și perseverență vei simți și în interior beneficiile pe care le-ai văzut deja de acum o lună pe afară. Viața ta se va îmbunătăți considerabil după aceasta a doua lună de păstrare a unui program constant, metodic, în domeniul pe care ți l-ai propus spre îmbunătățire. 

După trei-patru luni vrei remarca privirile celor din jur mirate. Ei observă schimbarea ta și vor ridica o sprânceană suspicioasă sau admirativă.

După șase luni de zile vei fi o persoană care are o altă atitudine. Care este tratată altfel de către cei din jur în baza îmbunătățirii pe care a început să o facă răbdător cu șase luni în urmă. Cei din jur vor purcede, după aceste șase luni, să își modifice atitudinea și abordarea față de tine. În general în sens pozitiv, adică vor începe să plătească tribut pentru dăruirea, constanța și perseverența pe care le-ai alocat proiectului.

Dacă păstrezi cursul neschimbat, ferm, disciplinat, după un an vei fi o cu totul altă persoană.
O persoană nouă, total diferită de cea care ai fost în trecut.
Totul în jurul tău se va schimba după tine.

- Când e cel mai bun moment să începi un astfel de proiect?
- Acum un an.

- Când e al doilea cel mai bun moment?
- Azi. Acum.

Ne vedem peste un an, ok?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.