Mulți trăiesc exclusiv ziua de azi. Cheltuie tot azi, mănâncă tot azi, beau tot azi, mut chiar tot azi. Parcă mâine n-ar exista. Puțini sunt cei care se gândesc că după seara aceasta superbă va veni dimineața și o nouă zi. În care va trebui iarăși mâncare, acoperiș, iubire.
Eu am început deja să mă gândesc la pensie. De fapt la pensionare. Încă de acum vreo 8-9 ani. Este adevărat că am avut un profesor în acest domeniu. Dar sămânța a prins sol fertil la mine, n-a căzut pe stâncă precum la alții.
Știu, tu ești tânăr(ă). Abia dacă ai 30 sau 40+. Eu la 28-29 începusem deja febril pregătirile pentru ”pensionare”. Cred că este bine ca fiecare să se gândească măcar puțin la asta. Chiar dacă nu începe de astăzi să facă ceva concret în acest sens. Simplul fapt că te preocupă acest aspect este un semn bun. Este pasul de început al fundației viitoarei construcții care este viitorul tău.
Pilonii de susținere trebuie puși din timp. Când ești foarte tânăr și în puterea maximă. Nu mai poți turna fundații, grinzi, stâlpi și șape la senectute. La bătrânețe trebuie să te bucuri de protecția căminului călduros și confortabil.
Să (te) strângi când ai, nu când nu (mai) ai.
Evident că veniturile de la pensie vor fi mai mici decât cele din timpul activității. Așa este peste tot. Dar tu trebuie să ai grijă ca diferența să fie cât mai mică.
E ciudat să mergi la 30-40 de ani în Bora-Bora, Alpi și Maldive și la 60-70 să nu mai ieși din casă cu anii nici măcar până la o pădure din marginea orașului. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie colindă lumea întreagă, pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață în continuare.
Ar fi haios ca în tinerețe să te plimbi doar cu BMW, Lexus și Audi, iar la bătrânețe să mergi cu o căruță până la țară. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie își iau mașini de lux, pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață în continuare.
Ar fi hilar ca în tinerețe să-ți neglijezi sănătatea și să-ți bați joc de trupul și mintea ta, pentru că la senectute vei sta mai mult prin spitale și sanatorii, asta în cel mai bun caz. Dacă nu prin pământ. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie au deja o sănătate bună, păstrată și întreținută zilnic din tinerețe, și pe care o susțin prin abonamente la săli de sport și spa-uri diverse. Pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață sănătoasă în continuare.
Îl vezi că stă tolănit, zâmbitor şi leneş, la umbră toată ziua. Poate a plantat mai demult acel copac și acum culege roadele.
Te-ai gândit la asta?
P.S.:
Eu am început deja să mă gândesc la pensie. De fapt la pensionare. Încă de acum vreo 8-9 ani. Este adevărat că am avut un profesor în acest domeniu. Dar sămânța a prins sol fertil la mine, n-a căzut pe stâncă precum la alții.
Știu, tu ești tânăr(ă). Abia dacă ai 30 sau 40+. Eu la 28-29 începusem deja febril pregătirile pentru ”pensionare”. Cred că este bine ca fiecare să se gândească măcar puțin la asta. Chiar dacă nu începe de astăzi să facă ceva concret în acest sens. Simplul fapt că te preocupă acest aspect este un semn bun. Este pasul de început al fundației viitoarei construcții care este viitorul tău.
Pilonii de susținere trebuie puși din timp. Când ești foarte tânăr și în puterea maximă. Nu mai poți turna fundații, grinzi, stâlpi și șape la senectute. La bătrânețe trebuie să te bucuri de protecția căminului călduros și confortabil.
Să (te) strângi când ai, nu când nu (mai) ai.
Evident că veniturile de la pensie vor fi mai mici decât cele din timpul activității. Așa este peste tot. Dar tu trebuie să ai grijă ca diferența să fie cât mai mică.
E ciudat să mergi la 30-40 de ani în Bora-Bora, Alpi și Maldive și la 60-70 să nu mai ieși din casă cu anii nici măcar până la o pădure din marginea orașului. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie colindă lumea întreagă, pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață în continuare.
Ar fi haios ca în tinerețe să te plimbi doar cu BMW, Lexus și Audi, iar la bătrânețe să mergi cu o căruță până la țară. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie își iau mașini de lux, pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață în continuare.
Ar fi hilar ca în tinerețe să-ți neglijezi sănătatea și să-ți bați joc de trupul și mintea ta, pentru că la senectute vei sta mai mult prin spitale și sanatorii, asta în cel mai bun caz. Dacă nu prin pământ. În lumea civilizată, spre care tindem noi, oamenii fac fix invers. La pensie au deja o sănătate bună, păstrată și întreținută zilnic din tinerețe, și pe care o susțin prin abonamente la săli de sport și spa-uri diverse. Pentru că au muncit la tinerețe, au agonisit și acum se bucură de viață sănătoasă în continuare.
Îl vezi că stă tolănit, zâmbitor şi leneş, la umbră toată ziua. Poate a plantat mai demult acel copac și acum culege roadele.
Te-ai gândit la asta?
P.S.:
- Tu ce-ți dorești pentru la bătrânețe, ce vrei să ai la pensie?
- Să am ceva de ronțăit în liniște.
- Altceva? Un partener de viață, ceva?
- Cum o vrea Bunul Dumnezeu. Eu aș mai cere și sănătate.
- Atât?!? Doar ronțăială, liniște și sănătate?!?!?
- 99% dintre oameni nu le au nici pe astea. :-)
- Ce vrei să spui?
- Cei care au ce ronțăi n-au liniște, dau banii pe avocați, psihologi, psihiatri, stimulente și sedative. Cei liniștiți n-au după ce bea apă. Cei care au o felie de pâine și un pahar de apă curată dau majoritatea banilor din pensie pe medicamente. Iar parteneri de viață au toți, dar oare câți zâmbesc relaxați și fericiți pe deplin împreună?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.