luni, 21 septembrie 2015

Dă-i pace!

E greu momentul acela când afli sau îți dai seama că suflețelul ei bate după altă pendulă sau oră fixă, dar nu ale tale - în niciun caz. 

Dar în mod normal ar trebui să te bucure pe undeva că fosta ta iubită/prietenă/nevastă este din nou fericită. Ca pe vremuri. Mai ții minte? Vremurile bune. Măcar unul dintre voi este fericit azi. 

 Așa că las-o! Liberă. 

 Las-o să plece, dacă ea dă semne că asta își dorește. Așa arăți că într-adevăr o iubești.

Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

— Max

at

4 comentarii:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)