marți, 22 decembrie 2015

Minunile de lângă noi

Dulce şi de păstrat cât mai mult prin preajmă este persoana care reuşeşte, prin magie cumva, probabil, să facă din acru şi posac un om zâmbitor şi optimist.
Rara avis, pui mic, suflețel.

Timpul nu trebuie grăbit, dar nici lăsat să zboare fără folos. Te plimbi, nu te plimbi, vremea sandalelor trece. Dacă nu faci azi ce trebuie să fie făcut azi, mâine s-ar putea să facă altul sau alta treaba ta sau poate va fi imposibil să mai întorci din drum vaporul plecat să se scufunde.

Când te atașezi sentimental puternic de un om, dar mai periculos este pentru bărbați, femeia este mai puternică (și) aici, dezlipirea sufletelor este aproape imposibilă. Sigur, trupurile se despart şi îndepărtează uneori, perechile de suflete niciodată.

Atunci când bărbatul iubește fără limite și rest, dar mai ales când nu știe să pună o frână sănătoasă din când în când, este extrem de dureroasă oprirea unei relații și obișnuința face cele mai mari ravagii. O rezervă este oricând binevenită sau măcar un domeniu de maxim interes unde să-ți muți şi canalizezi atenția, energia. Tot acolo să-ți alini şi durerea. Evident că nu este nimeni de neînlocuit, am mai spus, ştiu şi cred asta. Dar şi când schimbi o coroniță dentară doare, darămite când ți se dezlipeşte pielea de pe tine.

Marin Preda: „Primejdia în care se află un bărbat care iubeşte total o femeie seamănă cu aceea a unui om care a atins un fir de înaltă tensiune şi care dacă nu se zbate, dacă instinctul nu l-a ajutat să se smulgă în chiar clipa când a fost zgâlţâit, moare agăţat acolo fără scăpare”.

Când ai un izvor de apă proaspătă ce-ți trece prin curte, și nu-ți este greu să te apleci cu cana spre ea, doar nu te dor șalele, e păcat să bei apă îmbuteliată  sau adusă din alte părți. Apa ta bună şi curgătoare cine o va bea?

Avem lângă noi, fiecare are câteva, minuni de oameni și zilnic ni se întâmplă miracole. Mai mici sau mai mari. Ține doar de noi să le observăm și să le apreciem. 
Dar dacă n-o facem noi trebuie să rămânem liniștiți. Cu siguranță o vor face alții.


2 comentarii:

  1. Sunt curioasa cand a scris M.Preda citatul de mai sus.. Inainte sau dupa "Daca dragoste nu e, nimic nu e"?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Habar n-am.
      Amare, da, tare amare. Nihil sine amare! ❤

      Ștergere

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.