Ca să vezi, închide ochii! Ca să auzi, astupă-ți urechile!

Ține minte astea de la Nenea, de la Lali, îți va prinde bine mai târziu:

Poți să vezi clar și departe, e singura cale, doar dacă închizi ochii și mintea.

Poți să simți gustul fabulos a unei mâncări sau aroma magică a unui fruct doar după ce ai închis și ochii și urechile și calmul te cuprinde liniștitor.

Poți să înțelegi bine și complet un lucru, o situație, un om, doar după ce ți-ai închis și mintea și urechile și ochii. Cu ele deschise nu vei rezolva mare lucru, vei rămâne la nivelul la care ești încă două-trei decenii.

Așa și cu iubirea, cu dragostea, cu amorul: ochii, urechile și mintea nu te vor ajuta. Dimpotrivă!

Nu, la afaceri și la bani nu e invers, nici vorbă, e doar altfel. Și despre asta am tot discutat.

Acesta este un alt motiv pentru care nu se prea amestecă utilul cu plăcutul pe termen lung.

Știu că n-ai să le înțelegi nici măcar pe astea mici, dar e ok. Nici nu mă așteptam să mă înțelegi cu ceva prea curând. Nu cu ochii, cu urechile, nici cu creierul. Cu gura, da. Dar nu acum.

Dacă nu meriți, nu ți se cuvine. Cadoul nepregătit se va pierde negreșit.

De cele mai multe ori nu este bine ca cineva să câștige foarte mulți bani deodată, brusc, nemunciți. Cei care au câștigat bani la loto, peste 90% dintre ei, chiar spre 95%, au pierdut întreaga sumă de bani și ceva în plus din ceea ce aveau ei înainte, în perioada imediat următoare, în timp foarte-foarte scurt după momentul care au câștigat. Banii au plecat pentru că acei câștigători neașteptați erau total nepregătiți și pentru că nu au știut cum să îi rețină măcar temporar. Chestiunile acestea se învață sau deprind în timp, prin studiu inițial și apoi prin practică asiduă.

De cele mai multe ori este bine ca cei care au mașini foarte puternice să fi învățat temeinic cursuri de conducere defensivă sau să urmeze cursuri de pilotaj. Când ți se dă pe mână o mașină de Formula 1 sau mașină foarte puternică, dacă tu nu știi cum să o manevrezi, dacă nu ai făcut exerciții și cursuri și repetiții multe, există posibilitatea foarte mare ca, deși a avut bani suficienți ca să-ți cumperi acea mașină și este meritul tău, ca tot tu s-o împăturești de primul stâlp sau în primul copac. Cunosc prea multe istorii de acest tip. 

Fix la fel se întâmplă și cu femeile. Nu este suficient să înveți niște tehnici de agățat și să spui niște replici prefabricate, sau să faci niște presetări artificiale. Nici măcar ridicarea statusului tău social, sportiv-muscular sau financiar prea brusc nu este benefică dacă nu ești și foarte atent. Pentru că astfel tu, nevinovatul, cu siguranță că vei agăța mai multe femei și unele foarte frumoase, poate chiar să întâlnești și tu o femeie de valoare, sau și două-trei. Dar nu le vei putea păstra pe termen lung sau îți vei putea frânge gâtul. Așa cum s-a întâmplat de multe ori cu mulți bărbați care au accesat și au intrat în relații cu femei peste calibrul lor sau peste nivelul lor de pregătire sau competență. Aceștia doar au simulat temporar că sunt ceva ce nu erau în esență, iar timpul și femeile, care săracele au înțeles la un moment dat că ceva nu se potrivește, le-au tăiat capul și picioarele distrugându-le iremediabil viitorul. Am văzut mult prea multe astfel de povești și mi se derulează sub ochi chiar acum vreo două.

Aidoma și cu afacerile. În momentul în care cineva are o afacere și ea explodează miraculos, nimerește pe o nișă unde vânzările cresc foarte repede peste nivelul așteptat și peste capacitățile tale manageriale, acest succes inopinat te poate îngropa sau distruge. O astfel de evoluție ascendentă, fulminantă, neramforsată de experiență sau cunoștințe aprofundate, te poate duce la ruină sau la faliment într-un timp foarte scurt. Am văzut prea multe cazuri similare și cei mai mulți n-au rezistat psihic pe acest Pământ. 

Să nu pui niciodată un armament greu sau muniție sau explozibil în mâna unui novice, în mâna unui civil, dacă nu l-ai învățat bine, dacă nu l-ai antrenat corespunzător, dacă nu l-ai pregătit foarte bine înainte să folosească, să întrețină și să manipuleze acele arme, muniții, tehnologii. Pentru că astfel, nepregătindu-l temeinic, nu faci decât să-l distrugi, să îl omori, să-l bagi în mormânt înainte de a înțelege ceva din viață și din dulceața ei savuroasă.

Soți, prieteni, iubiți, amanți...Au puține în comun.

A fi soți nu este totuna cu a fi cei mai buni prieteni. Nici vorbă.

A fi cei mai buni prieteni nu-i direct egal cu suflete-pereche. E rar, foarte rar.

A fi, sau măcar a simți ca, suflete-pereche nu este același lucru cu a fi iubiți. Mulți încep așa, foarte puțini rămân.

A fi iubiți adorați nu înseamnă că sunt și buni amanți, unul cu celălalt. Separat se mai poate, da.

Frumusețea delicioasă a vieții amoroase este să vezi clar și liniștit(ă) rămânând diferențele dintre ele.

Înțelepciunea aducătoare de liniște, apoi implicit de zâmbete pe termen lung, este să reușești să îmbini inteligent și cu răbdare într-o singură relație cât mai multe din sintagmele de mai sus.

Nu trebuie ca tot ce faci să fie util. E plin de idioți utili.

E ok să faci lucruri care-ți plac. E chiar indicat ca suma acestora să fie mai mare decât a utilelor. 

Nu trebuie ca tot ceea ce faci să fie util. Nu-i nevoie să cauți utilitatea imediată și mercantilismul în orice întreprinzi. E dăunător. Uită-te doar în jurul tău și vei vedea o grămadă de idioți utili. Vagoane! Ei sunt utili altora, dar se simt bine pentru că nu știu asta. Știu doar că slujesc o cauză și sunt utili. Chiar dacă sunt nefericiți, agitați, dezechilibrați. Ei nu știu că sunt utili, dar idioți, simple marionete. 

Fă ceea ce-ți aduce echilibru, ce-ți produce plăcere sau îmbunătățește răbdarea! 

Nu trebuie ca orice acțiune a ta să fie utilă, e suficient să fie frumoasă, plăcută, relaxantă.

Încet. Mai încet. Stai! Doar admiră...

Când mănânci, ce fericire!, mănâncă precum un rege!

Când dormi, ce binecuvântare!, dormi liniștit și zâmbicios precum un copil! ”Dorme ca un copilaș, legănat de vise...”

Când tragi de fiare, fie ele reci sau fierbinți, trage de fiare ca o bestie ce ești și arată-le puțin peste jumătate din ce poți.

Când te plimbi, ce norocos trebuie să fii!, plimbă-te liniștit ca un pensionar bogat ce s-a retras devreme din tumultul workăholicismului la mijlocul tinereții.

 

Dar când tranzacționezi, când investești pe bursă sau aiurea, nu uita regula de aur: nu risca niciodată mai mult de 3% într-un activ puternic fluctuant indiferent cât de promițător ți s-ar părea la un moment dat. Până când compania respectivă nu se liniștește și nu toarce precum Lili și Mimi în brațele tale, ca în orice altă investiție făcută cu cap, cum ar trebui să fie toa(n)te ale tale: stai liniștit și doar te uită cum magnific crește iarba, privește cum se mișcă relaxate frunzele și multicoloratele flori cum cresc. Orice acțiune din piață merită o șansă, dar doar una și bună.

Stai vesel și relaxat și admiră cum se usucă o frumoasă pictură și cum devine o bucată de piatră o faimoasă sculptură, mai ții minte?

Încet. 

Mai încet. 

Stai! 

Doar admiră...

Și... respiră. Relaxat!

Solitari la răstimpuri e în regulă!

Berzei chioare Dumnezeu îi face cuib.

Pisicii blânde și degrabă torcătoare îi dă Doamne-Doamne deseori  un loc cald și liniștit unde să se adăpostească.
Caprei râioase, cea cu coada mereu sus, Dumnezeu îi prepară constant cremă proaspătă de hemoroizi.

Singuri e ok.

Fiecare se naște singur și este băgat în mormânt singur. Știi tu pe cineva care a fost îngropat cu toți prietenii sau cu iubitele lui în aceeași groapă și în același moment?

Evident că este minunat să avem o grămadă de prieteni. Dar cred că mai bine este să înveți să savurezi solitudinea. Abia după ce ai să te simți bine tu cu tine în solitudine, ai răbdare!, te vei simți bine și cu ceilalți și lumea te va plăcea așa cum vrei tu.

Singur, din când în când, controlat, asumat, e ok!

Repet:

E ok să fii solitar!

(extras din fostul ”21”, culese de pe nisip în 2016)

Iubirea se trăiește, nu se discută.

Iubirea se trăiește, nu se discută.

E ca un ordin: se execută impecabil, nu se comentează. Dacă tu ai timp și răbdare să comentezi, să analizezi, să diseci și să faci tetracapilarotomii, ascultă aici la nenea!, tu nu iubești. Doar crezi că ești îndrăgostită și cauți dovezi similare de la celălalt. Vrei să capeți ”încredere”. Până aștepți tu să ”capeți încredere” au fugit și puiul cu ața și o poveste frumoasă de dragoste.

Chestiunea superbă a îndrăgostirii e că nu știi când vine, te iau pe sus ca un tsunami și ești fericită, îți place. Dacă ”nu știi ce simți”, nu știi. Stai acasă, nu ești în pericol de amorezare.

Tetracapilarotomia sluțește, sufocă și stârpește femeia din femeie.

Iubirea se trăiește, nu se discută.

(extras din fostul ”21”, culese de pe nisip în 2016)

Vestea rea și pastila amară

Paharul de apă este bine să fie băut concomitent cu pastila amară și uscăcioasă. Dacă bei apa fie și la două secunde după ce pastila ți-a zgâriat gâtlejul și ți-a stârnit panica sau frica este târziu și poate avea urmări neplăcute.

Tot așa și cu darea și împachetarea veștilor rele, sau mai puțin bune, într-un context mai înghițibil sau mai puțin lezant.

(extras din fostul ”21”, culese de pe nisip în 2016)

Prințesele, ”investițiile” și lecțiile străzii

Oare există vreo legătură directă între tinerele ce visează cai verzi pe pereți cu prinți moștenitori călare și lacrimile în valuri plus durerile constante ce le învăluie regulat pe cele mai multe dintre ele?

Sau ne putem mai degrabă întreba de ce cele pragmatice, realiste și cu picioarele pe pământ, dar cu inima sus, cu nimic mai feminine decât naivele visătoare cu capetele tapate în nori, și crăpate pe sol, sunt mult mai des zâmbitoare, mai mereu liniștite și mult mai fericite constant?

Eu cred că atunci când ești onestă și darnică cu tine, cu sufletul și trupul tău, sigur abundența se va întoarce la tine negreșit. De unde dai și Dumnezeu îți dă! Atunci când tu doar aștepți și ceri stând pe spate ca o prințesă ce te crezi, la pretenții nu ne întrece nimeni!, dar fix atunci, va apărea un ofertant aparent generos care să-ți dea exact ceea ce ceri, prețul fix ca răsplată a serviciilor, și să-și ia apoi înzecit înapoi ca să-și amortizeze ”investiția”.

Așa apar lacrimile amare ale deziluziei tinerelor, așa se nasc poveștile ireale cu ”toți bărbații e porci” și așa se învârte roata sentimentelor când mândria este mare și nejustificată și când nici mama nu te-a modelat acasă, iar strada cu ai ei străini este nevoită să te învețe minte arzându-te la exterior, în carne, ca să nu te mai temi la interior, de focul inimii.

(extras din fostul ”21”, culese de pe nisip în 2016)

Duzina, ratații și campionii.

Există o grămadă de curvari și cei mai mulți se mândresc cu asta în cercurile restrânse, închise. Chiar femeile lor îi apreciază mult și intens chiar așa cum sunt, când și cum îi ”prind”: de cele mai multe ori nu. 

Sunt fustangii de duzină, fustangii ratați și fustangii-campioni. E ușor să-i separi după o primă evaluare. Primele două categorii cuprind peste 80-85% din bărbați, campionii sunt mult sub opt-nouă procente.

Duzinarii îi vedem pe toate drumurile: sunt în permanență la vânătoare, dar cu rezultate mediocre sau fără succcese pe termen lung.

Ratații și-ar dori să vâneze, dar nu pot sau nu știu cum.

Campionii nu prea vânează sau o fac foarte rar și doar de amorul artei și/sau exclusiv pentru antrenament. Ei sunt cei vânați de femei și râvniți să le fie alături. 

Observ cu stupoare că azi este o situație dificilă, delicată, atunci când vezi jur-împrejur o armată de bărbați care își doresc să acceseze la mai multe femei, dar nu reușesc, însă în același timp clamează sinceritatea și fidelitatea față de singura femeie care a existat să existe în viața lor la un moment sau altul. Există o nișă foarte-foarte mică de bărbați care și pot și știu și au acces bun la o baltă de pește abundentă, campionii. Balta de unde își pot lua femei în ritmul pe care îl doresc. 

Frumusețea vieții face că cei din a treia categorie nu clamează numărul mare de femei din viața lor deși ei au mai multe doamne în același timp, dar cei din a doua categorie, ratații, pe care inclusiv femeile lor unice îi consideră cuminți și de casă și liniștiți, ar dori să aibă același număr de femei ca și campionii, aceeași abundență, același acces nelimitat. 

Dar pentru că nu corespund criteriilor de piață, cei de duzină și ratații, se revoltă împotriva standardelor solicitate de cumpărătoarele mofturoase și care râvnesc doar la campioni. Duzinarii și ratații îi blamează pe campioni și îi invidiază admirându-i pe ascuns. În față doar le zâmbesc temători și nu pun întrebări directe. 

Duzinarii și ratații nu primesc nimic mai mult decât ciorba reîncălzită de acasă și se pretind inocenți, curați, morali. Nu-i cazul, știm bine asta. Dimpotrivă!

Campionii sunt mult mai apropiați de verticalitate și onestitate.

Dar foarte puțini vor observa și înțelege asta. Și e ok așa.

Mințile se mențin deschise, dar păstrate permanent în interior.

Mințile noastre trebuie închise în incintă, dar niciodată ”încuiate”. Trebuie antrenate și protejate, nu menajate și nici ținute în puf, dar nici expuse inutil pierderii. Să le facem antifragile, nu sensibile. 

Cum zicea latinul? ”Quod Jupiter perdere vult, demenat prius”. Da, avea dreptate.

Cum îți poți pierde mințile? Sunt infinite modalitățile de a o face, mai greu este să ți le recapeți apoi înapoi. Peste 90% nu-și mai revin din tratament, la fel ca  la alte dependențe: alcooliști, droguri, dodoașcă, adrenalină, glorie, jocuri de noroc, lăcomie de toate și alte felurite adicții.

Sunt două căi principale de a-ți pierde mințile:

1. Pe un avânt euforic nesăbuit, prin tupeu nemărginit, aroganță sau mândrie nefundamentată. Toate sunt blamabile și în stare simplă, incipientă, dar când sunt exacerbate devin letale, literalmente. De aceea modestia, calmul și liniștea trebuie să-ți fie mereu jur-împrejur. 

2. Prin prinderea în teamă constantă, fobie la care te concentrezi în loc s-o eviți elegant sau anxietate sau depresie persistentă. Să te îndepărtezi cu toată viteza de ele ar trebui să fie misiunea ta zilnică. De aceea curajul, limpezimea rațională și zâmbetul relaxat și discret zilnice ar trebui să-ți fie fundamente.

Deși calea de mij loc ar fi cea indicată, sănătoasă, recomandată, puțini o mai aleg azi.

Cum poți scăpa de un moment mai greu prin câțiva pași simpli:

1. Disciplină rituală zilnică. Chiar dacă motivația dispare sau poate păli uneori, planul bine întocmit și  urmat meticulos te va ține în priză și pe traseul inițial conceput.

2. Răbdarea cultivată zilnic, chiar verbal și autoadministrată. Cu răbdarea treci și marea și mica.

3. Moderație, echilibru, ponderație. Celebra calea de mij_loc, atât de abundentă și de recompensantă.

De aceea: Quod Jupiter pedere vult, demenat prius.

Adică: Când Dumnezeu vrea să te piardă, mai întâi îți ia mințile.