joi, 7 august 2014

Timp irosit cu tehnologia modernă

Cum irosim timp prețios cu noile gadget-uri (telefoane smart, tablete, i-pad, i-etc, etc...) ?!?
"Insist asupra faptului ca nu exista in plan general crestere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasa risipa de energie. Istoria vietii pe pamant este inainte de toate efectul unei nebunesti exuberante; evenimentul predominant il constituie dezvoltarea luxului, producerea unor forme de viata din ce in ce mai costisitoare." - George Bataille, Partea blestemată, p 35.
Când eram copil, în anii comunismului în special, eram fascinat de electronice. Pentru că acasă în afară de un amărât de televizor alb-negru nu aveam altceva. Aaa, ba da!, și un radio Vef, pe baterii inițial. Apoi tata l-a trecut pe transformator la 220 ce atârna ca un apendice lângă el. Când au apărut walk-man-urile în 90 credeam că nu mai am nevoie de nimic. Doar de o fabrică de baterii mare și productivă - pentru că se consumau foarte repede. Iar muzica pe casete trebuia ascultată la maxim și pe repeat. La nesfârșit, de dimineață până în seară. Apoi a apărut tetrisul, walkie-talkie, pagerul, consolele, telefoanele mobile - prin 95 sau 96 parcă. Am fost un sclav al tehnologiei moderne de atunci. Acum m-am eliberat puțin. Probabil că bătrânețea își spune cuvântul.

Ce se întâmplă astăzi? În 2014?


Încearcă câteva zile să observi, discret, cu ce se mai ocupă călătorii din tramvaie, troleibuze sau din metrou. Sau la mall-uri la mese, sau la terase la mese, sau la sala de fitness, sau la coadă la bilete, sau la film, pe plajă, în cluburi, în discoteci, în parcuri la plimbare sau pe bănci, în holurile diferitelor instituții și companii, pe pista de alergare, la muncă la birouri sau la clienți așteptându-i, la coafor, la mani-pedi, pe bănci între blocuri. Peste tot. Chiar și mulți din mașinile staționate în coloană la semafor ar putea fi studiați astfel.

Vei observa că foarte puțini mai citesc ziare în transportul în comun, deși pe vremuri era o adevărată modă. Despre cititul de cărți nici nu mai pomenesc, nici măcar hipsterii nu se mai fandosesc în halul ăsta, hipsterițe n-am cunoscut. Și mai puțini stau de vorbă. Ei sunt cantitate neglijabilă. Acum cei mai mulți freacă telefoanele. Literalmente le freacă, dând cu degetele în sus și în jos pe ecrane, le mai șterg de grăsime cu vreo cârpă obosită, unii chiar cu tricoul sau cu colțul cămășii, apoi iar cu degetele pe sticlă și tot așa până la destinație. Jocurile ocupă probabil primul loc în frecat de geam, apoi vine răsfoitul internetului (Facebook și Twitter în special) iar pe ultimul loc, nemeritat, e muzica și ascultatul de povești la căști. 

Un timp care poate fi folosit mult mai util și mai valoros prin și pentru introspecție, pentru așezat în ordine ideile și planurile de zi cu zi sau chiar cele de viitor. Sau să stai de vorbă cu cineva apropiat sau un amic, dacă este cazul. Să schimbi două cuvinte, să interacționezi cu o altă ființă umană. Sau măcar să stabilești și țintești niște priorități în viața ta sau pur-și-simplu să admiri și studiezi, tot discret, fascinanta natură umană din jur. Ai material didactic-gârlă. Toate acestea au fost înlocuite de folosirea stupidă și necontrolată a electronicelor și în special a telefonului mobil. Îngrozitor!

Dar, totuși, ce primești în schimb pentru pierderea de timp pe telefon, de exemplu? Mai nimic. Doar junk-informație, în general fără relevanță pentru calitatea viitoare a vieții tale, flecăreală ieftină și cvasi-plictisitoare și inutilă cu prietenii sau amicii, non-relaxare, (zero-)decontectare aproximativă prin jocurile fără nici o utilitate practică...

Unul dintre puținele momente mai liniștite ce puteau fi folosite pentru resetare și eventual reflexivitate - mă refer aici la mersul de acasă la job și returul - a fost și el acaparat de imbecila joacă pe mobil.

PS:

Nu intră aici, în această discuție, desigur, cei care folosesc aceste dispozitive pentru a munci, pentru a face bani sau pentru atrage clienți sau pacienți on-line. Dar poate că un moment de răgaz le este și lor necesar...




2 comentarii:

  1. Presupun ca nu intra in categoria asta cu pierdutul timpului nici cei ce te citesc pe tine sau pe altii care mai au ceva de zis. Ca de cele mai multe ori, tot la frecatul telefonului ajung :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Soarta ta eşti tu! :-)

      Zâmbetul tău este în mâinile tale!
      :-) ☺

      Ștergere

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.