vineri, 15 mai 2015

Speranța

Prea multe dulcegării, ne ia de insulină. Gata, ajunge!
Hai și cu ceva mai blue, de la Svejk citire:

”Mi-e tristă inima și grea,
Dar gândul zboară-n depărtări,
Acolo, în albastre zări,
Acolo e nădejdea mea.”

Ok, acum poți înlocui ”nădejdea” cu cine sau cu ce vrei tu. 
Poate chiar cu ”iubirea”.
Sau, mai bine, cu altceva...




Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

Max

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!