România este astăzi asemenea
unui telefon de fițe, scump, de ultimă generație și cu multe resurse interne
plus documente și informații salvate sau ascunse pe hard, dar scăpat dintr-o neatenție într-o hazna. De exemplu, în haznaua unei colonii de muncă forțată din Gulag, Arhipelagul Gulag, de pe Kolâma, știi tu - model Soljenițîn.
Ce este de făcut în momentul ăsta, când vezi țara căzută în căcați?
Dacă-l scoți, de ce ai
face-o?, trebuie să-l speli, să-l igienizezi cumva, ăsta ar fi primul pas.
Dacă-l speli, n-ai cum altfel
dacă vrei să-l mai salvezi, riști să-l arzi sau să-l strici.
Oricum va puți groaznic o
lungă perioadă de timp, orice i-ai face.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.