marți, 17 februarie 2015

Războiul bate la uşă

Așa cum s-a mai întâmplat de câteva ori în ultimele luni, Putin a spus că vrea pace, dar a întețit războiul în Ucraina. Astăzi este clar că nimeni nu se aștepta la altceva. Putin a continuat neîntrerupt lupta și bombardamentele, iar Europa și SUA au continuat măsurile de pedeapsă financiare și pregătirile de război. Nimeni nu este interesat de pace. Chiar în ziua semnării, care n-a fost de fapt nici o semnare - doar acord verbal, în timp ce gușterii de Merkel și Hollande se gudurau pe lângă piticul zvăpăiat cerându-i milă și pacea în estul Ucrainei, o coloană de peste 50 de tancuri și diverse piese de artilerie grea mărșăluiau dinspre Rusia, peste graniță, spre Donețk. Au fost filmate și date pe toate canalele media. Ce crezi că s-a întâmplat apoi? Exact. Nimic. Absolut nimic.

Este adevărat că sunt multe interese economice la mijloc din partea Europei, și mai ales a Germaniei, cu gazele și grupurile bancare și financiare, dar și a Franței, cu navele de luptă Mistral, armament de asalt și marile bănci implicate cu fonduri, blocate, în Rusia.
Este adevărat că până să ajungă războiul pe teritoriul românesc mai sunt sute de km și luni, poate ani, de zile distanță.
Este adevărat că n-are ce căuta NATO în Ucraina, poate doar ca pregătire a zonei tampon față de țările membre potențial amenințate.
Este adevărat că există multă propagandă prorusă în Ro, dar nici cu cealaltă dinspre vest și de peste ocean nu mi-e rușine.

Sunt multe motive care au dus la această stare de pregătire a unui război iminent. Voi enumera doar câteva:
- Rusia este lezată în amorul propriu prin atașamentul declarat al fostelor state membre URSS către UE și NATO. Proximitatea bazelor militare NATO în aceste state nu este deloc pe placul oligarhiei rusești.
- Ucraina este o adunătură de teritorii furate de la alte state și o amestecătură de naționalități fără identitate comună. Acesta este și motivul pentru care tinerii ucrainieni refuză înrolările și dezertează sau capitulează pe capete în fața dușmanului imediat după.
- corupția este endemică în Ucraina, mai știi o țară prin preajmă cu asemănătoare probleme?, iar asta a permis infiltrarea agenților și a susținătorilor Rusiei și a slăbit și mai mult încrederea și așa minimă a populației rusofone în conducerea de la Kiev.
- estul Ucrainei este o zonă extrem de importantă din punct de vedere economic, militar și geo-strategic. Acolo se găsesc marile fabrici și uzine ale Ucrainei, peste 75% dintre ele, acolo sunt cei mai mari producători de armament și tot acolo se află mari resurse de petrol și gaze explorate vreodată prin zonă, neexploatate încă multe dintre ele. Apropierea și ieșirea la Marea Neagră este decisivă pentru moralul ambelor tabere. Fiecare kilometru de litoral, chiar apropierea de gurile Dunării, contează enorm din punct de vedere militar și geo-strategic.
- prețul barilului de petrol este jos acum și asta nu place și nu ajută Rusiei. Dacă SUA și Arabia Saudită vor putea ține sub 55-60 de dolari petrolul încă vreo 2-3 ani, atunci avem o șansă, mică, să colapseze imperiul rus și să dispară odată cu el și Putin și dorința beligerantă a acestora. 

Noi, aici în România, ne preocupăm timpul cu orice alte lucruri numai cu cele cu adevărat importante nu. Încă savurăm băloșind telenovela de prost gust a arestării ultimei, sau primei, pițipoance a țării. În loc să ne bucurăm că justiția anchetează, în sfârșit, marii corupți care au prăduit și falimentat această țară, noi ne hlizim la blondă și schmeckeri. 
Curând, foarte curând, se va aşterne liniştea peste isteria cătuşelor roz.
Probabil că unii vor începe atunci să audă zăngănitul armelor. Zgomotul este deja infernal, dar atenția noastră este acum la lucruri meschine, nesemnificative pe termen lung.
Până când nu vom înțelege că proiectilele omoară oameni chiar în secunda asta în războiul nedeclarat, încă, din Ucraina, vom fi total nepregătiți. Victime sigure.
Baia caldă bolnăvicioasă în sosul dulce al ignoranței va fi brusc, curând, tulburată de duşul rece al realității conflagrației.

Este interesant cum tratăm noi, ca societate, acest posibil scenariu. Unii îl iau în derâdere, cei care spun răspicat că nu merg la nici un război, că este războiul economic al altora, și alții care îl iau prea în serios și vor să declare și să se pornească războiul mâine. Consider ambele părți ca primitive, pripite și dezechilibrate.


Nu știu câți dintre voi au ținut vreodată o armă în mână?
Nu știu câți au tras cu arme de foc vreodată în viață?
Nu știu câți s-au bătut, de voie sau de nevoie, vreodată pe stradă cu pumnii goi și cu picioarele?
Câți știu să monteze/demonteze un PM, să bată un pas de defilare, să mânuiască o armă, să fi participat la o instrucție de front sau să facă sau să evite o ambuscadă?
Câți dintre voi știu sau măcar înțeleg ce face și cum doare un glonte ce intră în carne?
Nu știu câți dintre voi sunt conștienți de ceea ce înseamnă un război și câte rele aduce cu el ulterior. Pentru mulți ani și lăsând multe lacrimi și suferințe.
Cea mai rapidă și ușoară cucerire a unei cetăți o faci atunci când ai în interiorul acesteia trădători sau elemente non-combat. Acestea din urmă sunt cele mai periculoase.

Sigur că nu sunt adeptul ignorării conflictului, dar nici a unei atitudini belicoase fără o excelentă pregătire anterioară.  O pregătire bună militară, psihologică a poporului, dar și ca membru confirmat al unei alianțe puternice - în cazul de față NATO. Poate că ar fi mai bine să lăsăm justiția să-și facă treaba, felicitări DNA și SRI, și o face excelent în ultimii ani, iar noi ceilalți să ne pregătim, fiecare cum putem și știm de o perioadă lungă și grea dacă războiul se va extinde către țările baltice, Kiev și Transnistria Republicii Moldova - unde, apropos, instabilitatea politică este în floare.

Niciun comentariu: