sâmbătă, 13 iunie 2015

Cel mai bun prieten

Mulți cunoscuți ai mei se laudă, dar unii chiar au mulți prieteni. Când i-am întrebat care este cel mai bun prieten, mulți au ezitat să dea răspunsul. Unora le-au trebuit câteva zeci de secunde sau chiar minute bune să răspundă ferm.
Eu sunt prietenul meu cel mai bun. 
De lângă mine au plecat mulți "cei mai buni prieteni", dar eu mi-am rămas fidel. 
Nici eu nu mă plac şi nu mă suport uşor de multe ori, dar lucrăm asiduu la dezvoltarea armonioasă a relației noastre.
Când eu sunt în relații bune cu mine, și asta se întâmplă în majoritatea covârșitoare a timpului, atunci toți ceilalți din jur îmi zâmbesc și vor să fie și ei prieteni cu mine.

Eu ştiu bine că momentul cel mai prețios al vieții mele este atunci când am făcut pace cu mine şi cu demonii mei şi când m-am declarat cel mai bun prieten. Pe mine.

Din acel moment n-am mai avut nici deziluzii, nici mirări, nici frustrări. Am avut doar prieteni buni.

4 comentarii:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.