marți, 8 ianuarie 2019

Statul pe gânduri

Cred că statul pe gânduri și reflectatul liniștit în solitudine sunt mult prea neglijate și subutilizate.
Știm bine că statul pe gânduri este cea mai dificilă poziție, e incomodă, corect.

Oamenii consideră că trebuie să facă, să dreagă, să alerge, să se zbată continuu, e mai facil pentru ei să fugă de momentele de liniște când ar putea da ochii cu ei înșiși, cu sufletul lor.
Ei cred, eronat, că alergarea permanentă fără cap și destinație este rețeta reușitei. 
Deși realitatea îi contrazice flagrant, gloata nu se oprește din mișcarea browniană. Și nici nu iese, evident, niciodată din media celor cu care vegetează împreună.
Poate că, uneori, să stai liniștit și să cugeți vreo oră-două, concentrându-te la tine și la ce ai putea să faci mai bine și mai ușor, ar putea să-ți descopere soluții care să-ți schimbe decisiv viața în bine.



Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

Max

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!