Maimuțoi. Bufon. Joker.

Sunt mereu cu poantele la ei, haioși, distractivi, glumeți. Au un succes teribil la treimea inferioară, alea care râd și dacă le arăți un deget. 
Este adevărat că altceva ei nu pot face mai bine, deși potențial în domeniile lor de activitate ar avea, dar comoditatea și ”lasă-mă să te las” li s-a întipărit în destin. Știu să facă o femeie să râdă, cele mai multe sunt fericite în preajma lor. Nu vreau să comentez detaliat aici calitatea femeilor care râd degrabă la orice bufonerie și pornesc la sfert când nu este cazul. Dar ceva trebuie să mănânce și măscăricii, e suficientă pentru to(n)ți.

Emigrare - episodul trei

Cu peste opt luni în urmă am scris pentru prima oară despre emigrare în două rânduri diferite aici și apoi, peste nici o săptămână, aici. Durea cumplit, dar virusul intrase. Corpul avea imunitatea bună, apărarea era puternică, lupta părea inegală. Pe moment am câștigat, așa cum era de așteptat, poate a contat și faptul că am văzut că nici acolo nu aleargă chiar toți cățeii cu covrigi în coadă, iar la robinet doar în weekend curge lapte, sâmbăta, și miere, duminica.

Ai mai lua-o de la capăt?

Acum vreo lună mă întreba dacă aș mai lua-o din nou de la capăt dacă mâine ar fi din nou 2011.
”Ai mai reîncepe să scrii la acest blog dacă mâine ar fi iar octombrie 2011? Ai mai scrie cât ai scris și ami mai investi și consuma atâta energie, sentimente și timp dăruind?”

Plecat, dar citit. Mulțumesc!

Zilele trecute mă uitam zâmbitor și melancolic la numărul vizualizărilor textelor mele în anii trecuți. Constat cu uimire și bucurie că sunt mai citit azi decât până acum două luni și jumătate când eram aproape zilnic pe feisbuc. Pe cvasi-inutilul și extrem de dăunătorul feisbuc.

Lecțiile lui 2018

Pe scurt, un an 2018 comprimat în cinci banalități:

1. Dacă este din afară, n-ar trebui să te afecteze. Dacă l-ai lăsat să intre, vai ție!, va fi greu să-l mai dai afară și să nu te afecteze ulterior.

2. Undele vibratorii, energia, sunt înalte și joase și noi ne bălăcim în ele la grămadă. Fericirea noastră depinde de modul în care ne lăsăm purtați de valuri și acceptăm ceea ce ni se oferă ca atare și cu zâmbetul pe buze. Dacă poți schimba, schimbă-l, dacă nu-l poți schimba zâmbește, acceptă viața fix așa cum este, nu te mai necăji inutil.