"Relațiile funcționează mai ales când partenerii se aseamănă în patru direcții: sociabilitate, maniere, conştiinciozitate şi sinceritate", asta au observat psihologii. Iar perechile ajunse la vârsta a treia împărtăşesc aceleaşi sisteme de valori: "Partenerii privesc situaţiile de viaţă într-un mod similar şi le evaluează aproape identic" - autor necunoscut.
Mai jos voi așterne cele trei semne elementare care, în opinia mea, arată cum va merge o relație în viitor sau dacă are sau nu șanse să meargă mai departe.
Acestea sunt, sau pot fi, chiar indicatori prin care putem cunoaște calitatea unei relații.
Primul dintre atu-urile unei relații viabile și stabile este, în opinia mea, atracția. Atracția care trebuie să fi de cel puțin două feluri: fizică, dar și psihică.
Adică să te placi reciproc foarte-foarte-foarte, foarte, mult la nivel fizic. Să ai și să găsești mereu și ușor lucruri de făcut împreună. Să existe dorințe cu partenerul tău. Multe dorințe și putințe. Să ai mereu dorința de a veni și reveni acasă la partenerul tău. Repede, cât mai repede. Și să faci asta constant și cu zâmbetul pe buze și din proprie inițiativă. Fără obligații, fără rugăminți, fără șantaje emoționale.
A doua parte se referă la nivelurile de colaborare, de comunicare, de interdependențe create prin vorbă și gesturi. Aceste niveluri ar fi bine să fie degajate, liniștite și într-o continuă dezvoltare și îmbunătățire.
Dacă aceste două aspecte nu sunt la cote excelente des, și bune sau foarte bune în majoritatea timpului, atunci sfârșitul relației este aproape. Sau gradul, ori rezervorul, de satisfacție și fericire este pe terminate și parastasul cuplului este inevitabil.
Nu voi face acum nici o referire la atracția spirituală dintre două persoane. Adică acea chemare irezistibilă și invizibilă a sufletelor. Este o discuție imensă și n-avem timp și loc acum pentru ea. Dar voi reveni la asta într-un viitor apropiat, curând. De aceea m-am referit acum doar la fizic și minte, mai sus, ele sunt elementare. Dacă nici ele nu merg impecabil, exemplar, ... e greu.
Al doilea criteriu al unei relații reușite este proiectul comun. Sau proiectele comune ori viziunea unitară asupra viitorului sau a opțiunilor pe termen lung pe care le are cuplul. Atenție! Am zis cuplul, adică cei doi împreună să aibă proiecte sau viziuni comune. Nu - unul să aibă un proiect care să semene cumva cu proiectul celuilalt. Nu! Și să spunem că vedem lucrurile la fel sau aproximativ la fel. Nu!
Este extrem de importantă dorința comună de a avea acest viitor comun văzut identic și acceptat de ambele părți.
Repet, rescriind cele de mai sus: o relație poate să păstreze șanse de reușită dacă are în interiorul ei două persoane, sau trei, ori patru - e o discuție interesantă și aici - o voi face curând, care au același binoclu pentru viitor și să vadă același orizont al destinației în proiectele comune.
Al treilea și ultimul punct, dar nu cel din urmă, al unei relații valoroase și cu potențial este încrederea. Aș fi pus încrederea pe primul plan, dar, așa cum știm fiecare din experiența proprie fiecare, sau din povestirile altora pentru cei mai tineri, de cele mai multe ori n-ai cum să verifici încrederea și n-ai cum s-o stabilizezi sau s-o pui pe picioare decât după ce relația a început și cele două părți s-au cunoscut intim și nu mai există atât de multe secrete de descoperit.
Poate că încrederea ar fi meritat primul loc în acest articol, dar n-ar fi fost utilă din prima sau până n-o verifici cu mâna sau pielea ta. Au fost dese situațiile în care doi s-au cunoscut recomandați ca fiind persoane de încredere și desfășurarea ulterioară a relației lor a arătat fix contrarul unuia dintre parteneri. Sau, invers, persoane care au cunoscut parteneri în condiții mai dubioase sau mai puțin demne de încredere, prezentate de societate sau apropiați ca fiind total lipsite de moralitate sau scrupule, și viața a dovedit că sunt niște oameni integri și de bază. Eu am avut mai multe astfel de momente în care am văzut omul în altă lumină decât cea oficială și comună tuturor. Sunt mulți care poartă o mască, din varii motive sau cauze.
Încrederea reciprocă este cvasi-necesară unui cuplu ce vrea viitor și perspective zâmbitoare.
Este punctul meu de vedere bazat pe propria experiență. S-ar putea să intru în contradicție cu studiile specialiștilor din domeniu, dar poate că așa este mai bine acum. Vom vedea mai târziu cine are cu adevărat dreptate.
”Dreptatea mea v-o dau vouă.
Pacea mea v-o dau vouă.
Mergeți și trăiți în pace.”
Așadar, succes!
Mai jos voi așterne cele trei semne elementare care, în opinia mea, arată cum va merge o relație în viitor sau dacă are sau nu șanse să meargă mai departe.
Acestea sunt, sau pot fi, chiar indicatori prin care putem cunoaște calitatea unei relații.
Primul dintre atu-urile unei relații viabile și stabile este, în opinia mea, atracția. Atracția care trebuie să fi de cel puțin două feluri: fizică, dar și psihică.
Adică să te placi reciproc foarte-foarte-foarte, foarte, mult la nivel fizic. Să ai și să găsești mereu și ușor lucruri de făcut împreună. Să existe dorințe cu partenerul tău. Multe dorințe și putințe. Să ai mereu dorința de a veni și reveni acasă la partenerul tău. Repede, cât mai repede. Și să faci asta constant și cu zâmbetul pe buze și din proprie inițiativă. Fără obligații, fără rugăminți, fără șantaje emoționale.
A doua parte se referă la nivelurile de colaborare, de comunicare, de interdependențe create prin vorbă și gesturi. Aceste niveluri ar fi bine să fie degajate, liniștite și într-o continuă dezvoltare și îmbunătățire.
Dacă aceste două aspecte nu sunt la cote excelente des, și bune sau foarte bune în majoritatea timpului, atunci sfârșitul relației este aproape. Sau gradul, ori rezervorul, de satisfacție și fericire este pe terminate și parastasul cuplului este inevitabil.
Nu voi face acum nici o referire la atracția spirituală dintre două persoane. Adică acea chemare irezistibilă și invizibilă a sufletelor. Este o discuție imensă și n-avem timp și loc acum pentru ea. Dar voi reveni la asta într-un viitor apropiat, curând. De aceea m-am referit acum doar la fizic și minte, mai sus, ele sunt elementare. Dacă nici ele nu merg impecabil, exemplar, ... e greu.
Al doilea criteriu al unei relații reușite este proiectul comun. Sau proiectele comune ori viziunea unitară asupra viitorului sau a opțiunilor pe termen lung pe care le are cuplul. Atenție! Am zis cuplul, adică cei doi împreună să aibă proiecte sau viziuni comune. Nu - unul să aibă un proiect care să semene cumva cu proiectul celuilalt. Nu! Și să spunem că vedem lucrurile la fel sau aproximativ la fel. Nu!
Este extrem de importantă dorința comună de a avea acest viitor comun văzut identic și acceptat de ambele părți.
Repet, rescriind cele de mai sus: o relație poate să păstreze șanse de reușită dacă are în interiorul ei două persoane, sau trei, ori patru - e o discuție interesantă și aici - o voi face curând, care au același binoclu pentru viitor și să vadă același orizont al destinației în proiectele comune.
Al treilea și ultimul punct, dar nu cel din urmă, al unei relații valoroase și cu potențial este încrederea. Aș fi pus încrederea pe primul plan, dar, așa cum știm fiecare din experiența proprie fiecare, sau din povestirile altora pentru cei mai tineri, de cele mai multe ori n-ai cum să verifici încrederea și n-ai cum s-o stabilizezi sau s-o pui pe picioare decât după ce relația a început și cele două părți s-au cunoscut intim și nu mai există atât de multe secrete de descoperit.
Poate că încrederea ar fi meritat primul loc în acest articol, dar n-ar fi fost utilă din prima sau până n-o verifici cu mâna sau pielea ta. Au fost dese situațiile în care doi s-au cunoscut recomandați ca fiind persoane de încredere și desfășurarea ulterioară a relației lor a arătat fix contrarul unuia dintre parteneri. Sau, invers, persoane care au cunoscut parteneri în condiții mai dubioase sau mai puțin demne de încredere, prezentate de societate sau apropiați ca fiind total lipsite de moralitate sau scrupule, și viața a dovedit că sunt niște oameni integri și de bază. Eu am avut mai multe astfel de momente în care am văzut omul în altă lumină decât cea oficială și comună tuturor. Sunt mulți care poartă o mască, din varii motive sau cauze.
Încrederea reciprocă este cvasi-necesară unui cuplu ce vrea viitor și perspective zâmbitoare.
Este punctul meu de vedere bazat pe propria experiență. S-ar putea să intru în contradicție cu studiile specialiștilor din domeniu, dar poate că așa este mai bine acum. Vom vedea mai târziu cine are cu adevărat dreptate.
”Dreptatea mea v-o dau vouă.
Pacea mea v-o dau vouă.
Mergeți și trăiți în pace.”
Așadar, succes!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.